Curated palette
Forest artworks
3,649–3,696 of 4,447 forest works · most celebrated first
Natură moartă cu sfeșnic
Crini
blid
Geamia (Mangalia)
Natură statică cu scoică
Pe drumul Sibiului
Peisaj cu personaje
Icoana reprezintă una dintre Patimile Mântuitorului Iisus Hristos. Locul este din curtea casei lui Pilat din Pont, unde a fost chinuit, biciuit și judecat Domnul Iisus Hristos, legat fiind de stâlpul infamiei, pe locul numit pe vremuri Gavata, adică pardosit cu pietre. Iisus Hristos are mijlocul și coapsele înfășurate într-o pânză-țesătură roșie -roșu culoarea muceniciei și a jertfei. Are trupul plin de răni și urme roșii de biciuire. Este legat cu lanțuri și funii. Este într-o poziție mai aplecată, din durere și smerenie. Întreaga narațiune iconografică este dezvăluită și arătată prin gestul ridicării unor draperii albastre cu interiorul roșu, reprezentând și cerurile deschizându-se printr-o înțelegere concret de umană. Deasupra este un candelabru galben de lumină, sugerând Soarele dreptății. Icoana este din Mărginimea Sibiului. Cromatica este vie și directă: roșu, albastru, galben, verde olive. Inscripția din registrul superior în româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos.
Vedere din Sinaia
Sânziene în pahar verde de Boemia
Înserare în Deltă
Ananas
Demonstrație 1907
Mausoleul de la Grivița
Mangalia - Case
Natură statică cu flori, cană și carte
Vas cu flori albastre
The Stoning of Saint Stephen
În grădină
Farfurie de porțelan de formă tronconică, smălțuită în interior și la exterior. Pe fond alb avem flori stilizate (margarete). Buza farfuriei este conturată de o dungă neagră, iar pe margini sunt flori vișinii cu frunze verzi; în interiorul farfuriei pictate avem două flori mari (vișinii) și frunze verzi.
Ulcică cu pensule
Vas gri cu carte
Cârciumărese în vas de lut
Noapte cu bărci în Deltă
Farfurie lucrată în manieră Kuty, de formă tronconică, modelată la roată; decor geometrizant și naturalist amplasat pe toată suprafața vasului organizat în două registre despărțite de linii circulare realizate cu cornul: central prezintă un motiv fitomorf: lalea în ghiveci și motive astrale: soare realizate cu cercuri, linii curbe și puncte de culoare; spre marginea vasului un registru cu motive geometrice unghiulare, despărțite de grupuri de liniuțe; cromatică: fond alb dat de angobă, decor realizat cu verde, galben și cărămiziu.
Rațe sălbatice gonite de un câine flocos. Pandant: Rațe sălbatice gonite de un câine
Lămâi
PORTRETUL SOȚIEI MELE
Roseaux
Honolulu
Jonotusta ruokakaupassa (Elintarvikejonossa)
Karl Johan Maximilian Krook
Pescadora
Mondaine
Outdoor study
Icoatere
Miners' Houses, Glace Bay
Emeraude
Pirouette
Mosaïque
Outdoor study
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Tema
Maica Îndurerată
Koweit
Faïence
Merimaisema Kruunuvuoresta
Ο «Χωρικός Ρεαλισμός» είναι αποτέλεσμα της καλλιτεχνικής και επιστημονικής έρευνας του Mikhail Matiushin από το 1914 ως το 1929. Ο Matiushin, με τον όρο Χωρικό Ρεαλισμό αντιτίθεται στην αφαιρετικότητα που παρουσιάζουν οι σπουδές των «ρώσων κυβιστών» και προτείνει τη ζωγραφική που αντανακλά τη ζωή. Εάν οι «κυβιστές» και «οι σουπρεματιστές» έφτιαξαν τις μη-παραστατικές συνθέσεις τους σύμφωνα με τους νόμους της φορμαλιστικής ανάλυσης της πρόσφατης γαλλικής ζωγραφικής, ο Matiushin και η ομάδα του προτίμησαν να χρησιμοποιήσουν από το γαλλικό κυβισμό και τον Ιμπρεσιονισμό, την ιδιαίτερη προσοχή στη λειτουργία του ματιού – «διευρυμένη όραση», στην άμεση αίσθηση, τη διαίσθηση, κ.λπ.. Μελέτησαν την τοπιογραφία και τη νεκρή φύση, θεωρώντας αυτά τα στοιχεία απαραίτητα για τις πιο επαρκείς συνθήκες ανάπτυξης της διευρυμένης όρασης. Τα ζητήματα που μελέτησαν ήταν τα εξής: Αν το χρώμα και το σχήμα αλλοιώνονται όταν η φόρμα αλλάζει θέση ή από διάφορες φυσιολογικές οπτικές συνθήκες. Τι ρόλο παίζει η κίνηση στην οπτική αντίληψη, ποιες οι σχέσεις μεταξύ χρώματος και φόρμας κ.ά. Η Σχολή του Matiushin έδωσε τα καλύτερα αποτελέσματά της τη δεκαετία του 1920. Οι μη-αντικειμενικές αρχές και ιδιότητες της θεωρίας του, τόσο διαφορετικές από εκείνες του Σουπρεματισμού, πήραν μορφή μέσα από τα έργα των Enders και του ίδιου. Η καμπύλη γραμμή, και όχι η ευθεία, έγινε η βάση της εικαστικής δομής του έργου του, ενώ το χρώμα χρησιμοποιήθηκε σύμφωνα με τους οργανικούς νόμους της φύσης. Οι γραμμές αυτές αποτελούσαν το πρότυπο της δημιουργίας του, η οποία δεν αποσκοπούσε στο να αντιγράψει τη φύση, αλλά στο να αποδώσει με τη βοήθεια των εικαστικών μέσων τις «χειρονομίες» της φύσης πάνω στον καμβά. Για τον Matiushin η ζωγραφική επιφάνεια αποτελεί τμήμα της φύσης, και τα στοιχεία που τη συνθέτουν –υφή, χρώμα, σχέδιο- λειτουργούν σύμφωνα με τους κανόνες που τη διέπουν.