Artwork
Sfânta Maria Magdalena penitentă
Sfânta Maria Magdalena penitentă is a print by the Baroque artist anonim. It is held in the collection of the Brukenthal National Museum. The work depicts a reclining female figure illuminated by a single, subdued light source.
About this work
Overview
The work depicts a reclining female figure illuminated by a single, subdued light source. She is partially draped in a dark green cloth, exposing her torso, and is absorbed in reading a book. A small dog lies at her feet, while a faint candle glows in the background, contributing to the intimate atmosphere.
Subject & Meaning
The figure is identified as a penitent Saint Mary Magdalene, a common subject in Christian art symbolizing repentance and contemplation. The act of reading suggests spiritual reflection, while the presence of the dog, a traditional attribute, emphasizes loyalty and the saint’s earthly connections.
Technique & Style
The painting employs chiaroscuro, a dramatic contrast of light and shadow that highlights the woman's face and body against a dark backdrop. This handling of illumination creates a three‑dimensional effect and focuses the viewer’s attention on the central figure, while the subdued palette reinforces the solemn mood.
Context
Depictions of Mary Magdalene in a state of penitence were popular in the Baroque period, reflecting Counter‑Reformation interests in personal piety. The use of a single candle and intimate setting aligns the work with the era’s emphasis on emotional engagement and the spiritual interiority of saints.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoacrip
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
