Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul mare Ierarh Nicoale, 3/4, în veșminte de arhierești, redat frontal, cu mitră înaltă, bipartită pe cap, ține Evanghelia în stângă iar cu mâna dreaptă binecuvintează.Barba căruntă, ondulată, scurtă, părul lung, negru, lăsat pe umeri. Ochii, negri, înguști, asimetrici, gura roșie.În jurul capului aureolă galbenă cu motiv fitomorf. Înveșmântat cu un sacos roșu cu linii de fald albe, galon aurit decorat cu motiv fitomorf, stihar alb cu albastru și linii de fald albe, roșii, bleu. Epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important este verde, lung, chenar auriu punctat pe margini, steluțe negre. Relieful - succesiune de benzi late de culoare roșie, bleumarin și verde, brăzdate de linii subțiri, roșii și albe. Sfântul este încadrat de un portal semicircular, cu marginea ondulată, fond bleumarin, jos elemente arhitecturale schematizate. Lateral și superior un chenar dublu din semicercuri în culori alternante roșu, ocru, verde, bleumarin. Restul câmpului este de culoare verde deschis cu elemente fitomorfe. Desenul este îngrijit, dar prezintă asimetrii, stângăcii, disproporții. Paleta cromatică bogată, culorile intense. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri" Rama îngustă, realizată din patru șipci îmbinate oblic, decorată cu un motiv vălurit, dispus longitudinal. Dos-scânduri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie metalice. — Ana Deji

Icoana este pictată "în oglindă", pe suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfânta Cuvioasă Paraschiva(care se prăznuiește pe 14 octombrie) este redată așezată pe tron, cu coroană împărătească pe cap. Plasată central, cu doi îngeri în spatele tronului, sfânta este înveșmântată cu un maforion roșu cu intadosul albastru și galon galben. Cămașă multicoloră, albastru, verde, roșu, galben, cafeniu, la mijloc cu o cingătoare galbenă) Pe cap poartă o coroană mare, deschisă. În mâna dreaptă ține o cruce, iar cu stânga binecuvintează cu un gest stângaci.Chipul este ușor diform, arcadele ochilor umbrite, nasul mare, bărbia accentuată, ochii înguști, asimetrici. Tronul, de factură barocă, are spătarul în formă de aripă, cu brațele masive, cu un chenar îngust, aurit, cu volute în partea de jos și câte o cruce pe laturile de sus. Sfânta este așezată pe o pernuță lungă. În spatele tronului doi îngeri cu chipuri copilărești, veșminte lungi, nimburi aurite. os este completată cu linii orizontale pe fond bej. Câmpul este albastru(1/2 superior) cu inscripția cu negru, 1/3 inferior - cafeniu deschis, benzi orizontale. Desen încărcat, paleta cromatică petriță, culorile intense. Stratul pictural este exfoliat pe unele locuri. Rama închisă la culoare, este realizată din lemn de brad, profilată pe o porțiune mică la interior, Porțiunea mai lată este decorată cu "pieptenele", transversal. Dosul este realizat din scânduri subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie. Țăranii considerau că sfânta Paraschiva apără de grindină și de dureri de cap.

Hugo Kołłątaj

Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Stilul specific Țării Oltului. Sfântul Ilie, ca stăpân al tunetelor și fulgerelor și al ploii, purtat de un car de foc pe cer. În registrul inferior proorocul Elisei în două ipostaze. Sfântul Ilie, cărunt, înveșmântat cu o tunică verde cu poale roșii și faldurile marcate cu alb așezat într-o trăsură de inspirație locală , trasă de patru cai roșii înaripați , pe un registru în lanț de nouri pastelați cu marginile alb gri.Sfântul ține în mâna stângă un bici și hațurile cailor. În registrul inferior, colțul drept, proorocul Elisei cu mâinile ridicate primește haina sf. Ilie, ca semn al investiturii cu puterile acestuia. Elisei poartă o tunică verde, cu brâul galben și mantie roșie. În colțul drept este redat arînd pământul cu un plug poleit tras de doi boi albi, cu coarne exagerat de mari și cozi de cai, în fața cărora este înhămat un cal alb gri.Aici este redat cărunt cărunt, înveșmântat cu o haină scurtă de culoare grena. După unele interpretări ar fi vorba de strămoșul Adam. Chipurile sunt expresive, ochii negri, proporțiile corpului sunt reduse, pentru a putea sugera scenariul epic. Relieful este sugerat de coline verzi, galbene și grena. Sunt introduse elemente de decor specifice picturii pe sticlă din Țara Oltului: flori de diferite forme, frunze steluțele liniare roșii în partea de jos(pe fond alb) roșii și albe pe cerul din registrul superior. Pe latura superioară sunt pictate draperii roșii, comprimate în colțuri. Compoziția este echilibrată, desenul fin, cu stângăcii specifice picturii tradiționale, dar se observă maniera studiată și virtuozitatea autorului. Paleta cromatică este variată(alb, roșu, verde, albastru, galben, negru, grena), culorile intense, clare. Rama este alcătuită din patru șipci simple din lemn de brad, băițuite, îmbinate oblic la colțuri

Tohăneanu Timotei Traian

Zugrăvița a combinat cu inocență două teme iconografice (cea a Bunei Vestiri cu cea a Botezului), fenomen frecvent în icoanele Anei Deji.În prim plan, în picioare, un sfânt cu o ramură verde în mâna dreaptă înălțată binecuvintează un înger. Sfântul tânăr, cu părul lung, negru, barbă scută, mustăți. După poziție și trăsături ar putea fi asimilat Sf. Ioan din scena Botezului. Poartă un chiton roșu, asemănător blănii de cămilă și un himation verde.În jurul capului are o aureolă cu limbi de foc asemănător acelora din Pogorârea Sfântului Duh. Îngerul privește către sfânt, ținînd pe brațul stâng un ștergar cu vrâste verzi și roșii, iarăși asemănare cu scena Botezului. Îngerul are trăsături feminine, ochii mari, negri, aripi strânse, tunică roșie cu poale cafenii.Nu poate fi vorba de Botez deoarece lipsește Isus dintre cele două personaje iar decorul arhitectural din planul doi(o construcție cu mai multe caturi, cu intrări largi, cu portal semicircular, 4 ferestre la ultimul cat și acoperiș rotund de olane) nu se regăsește în scena Botezului. De sus coboară sfântul Duh, sub formă de porumbel roșu cu aripi cafenii, pe un fond verde într-un oval de nori alburii marcați cu linii roșii. În partea de jos,relief ușor vălurit, realizat din benzi late cu margini ondulate de culoare verde, roșie și cafenie.Restul câmpului- albastru ultramarin, decorat cu steluțe albe și roșii. Pe trei laturi este pictat un chenar din semicercuri suprapuse, primul cu roșu alternînd cu verde, al doilea ocru. Icoana ar putea fi asimilată Buneivestiri, dar în acest caz în locul sfântului ar trebui să fie un înger iar în locul îngerului Fecioara Maria. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este realizat din scândurele subțiri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.

Ana Deji

Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza"). Isus Hristos(părul lung, castaniu, lăsat pe spate, barba scurtă, ascuțită, trăsăturile anatomice redate schematic, chipul sobru, ochii ușor asimetrici)., cu picioarele goale în apa Iordanului(delimitată de câteva linii de desen pe fondul unitar, albastru gri al icoanei), cu un veșmânt roșu înnodat în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan, în mâna dreaptă cu o cruce, este înveșmântat cu un chiton verde închis cu margini zdrențuite, peste care este petrecută o mantie roșie, încălțat cu sandale. Deasupra lui Hristos Duhul Sfânt, în formă de porumbel alb în zbor, revărsînd raze aurii peste Mântuitor. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu aripile aurite, părul castaniu revărsat pe umeri, înveșmîntat cu o tunică roșie, pe brațe cu un ștergar verde. Câmp albastru ultramarin unitar, decorat din abundență cu steluțe albe. Inscripția indescifrabilă, scrisă cu majuscule albe, dezordonat. Chenar din benzi oblice inegale, multicololore(roșu, cafeniu, verde), cu linii albe și negre. Linia desenului fină, proporțiile anatomice respectate. Paleta cromatică este sobră, echilibrată: alb, roșu, verde, albastru-gri, auriu. Stratul pictural prezintă exfolieri. Rama prezintă două porțiuni separate de un șănțuleț îngust, partea de la interior -roșu cărămiziu, exterior- brun închis Capacul scânduri subțiri de brad, dispuse vertical, fixate de ramă cu cuie metalice.

Familia Grecu?

În cazul fraților Grecu există indicii că lucrau deseori fără tipar, desenul fiind executat liber. Sfinții Împărați Constantin și Elena, de o parte și de alta a crucii pe care a fost răstignit Iisus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea(culoare roșie, punctată cu alb), axul de simetrie al compoziției, are brațele trilobate, iar la întretăierea brațelor, ochiul lui Dumnezeu. Cei doi sfinți 1/1, tineri, conform erminiilor, au coroane pe cap și sceptru(împăratul Constantin), mama sa o ramură verde în mâna liberă. Veșmintele în culorile complementare, roșu(semnificând puterea, forța), și verde(blândețe, comtemplație, bucurie) elegant drapate cu alb. Crucea de Câmpul icoanei, albastru ultramarin, decorat cu motive astrale (steluțe albe). Partea inferioară -alternanță de benzi ocru și brun roșcat, ca niște valuri de pământ. Chenar pe trei laturi, benzi oblice în culori alternante(galben și verde), marcate de linii albe, care dau impresia de mișcare. Rama profilată, culoare roșcată . Este decorată cu căte trei șiruri de linii vălurite pe fiecare latură.Foiță de aur la aureole, veșminte, chenare, triunghiul central, sceptru și ramură.

Frații Grecu

Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este incertă, cazul fiind întâlnit la zugravii de factură populară, care nu aveau solide cunoștințe teologice sau combinau uneori, după bunul plac sau cererea comanditarilor, diverse teme iconografice. Această dispunere mai este întâlnită la icoane provenind din Bucovina, compoziția fiind delimitată simetric de o floare dispusă vertical. Pe un fond violent de culoare albastru, punctat cu steluțe din linii negre sunt redate 3/4 două personaje sfinte.Sfânta din dreapta, cu maforion de culoare roșie, stola verde, în mână cu un rotulus desfășurat pe care este mimată o inscripție cursivă, în stânga ținând o ramură poate fi Fecioara Maria, dar, în alte icoane, în acceași manieră este redată Cuvioasa Paraschiva. În partea stângă, cu părul lung, negru, ondulat, lăsat pe umeri, figură feminină, coroană împărătească pe cap, în mâna stângă cu un potir, în dreapta cu o sabie, poate fi vorba despre Arhanghelul Mihail(în scena Buneivestiri apare arhanghelul Gavriil). Veșmintele, cu o croială împărătească, multicolore(roșu, verde, roz, albastru cu tiv galben, într-o combinație stridentă). Desen stângaci, naiv. Suprafața veșmintelor abundent marcată de linii continue și ondulate. În colțul din stânga sus, un desen discret, sub formă de roza vânturilor. Icoana este crăpată(trei fragmente).

Hugo Kołłątaj

Cei trei sfinți redați în picioare, central sfântul Ioan, lateral Sfântul Nicolae Kocianov și Pantelimon, ușor întorși către acesta. Sfântul Nicolae Kocianov, desculț , cu un veșmânt alb în jurul brâului. Pleșuv, cu mustață și barbă lungi, albe, în mâna stângă ține o cruce rusească, cu dreapta arată către sf. Ioan. Trăsăturile feței și ale corpului accentuate cu linii fine, albe. Sfântul mucenic Ioan mai tânăr, cu mustață și barbă scurtă și rară, privirea îndreptată înainte. În stânga crucea rusească, dreapta lăsată în jos. Mucenicul Pantelimon, semiprofil, tânăr, fără barbă și mustață, părul lung și drept lăsat pe umeri. Cruce în dreapta. Sfântul Ioan și Pantelimon sunt înveșmântați cu chiton și himation în aceleași culori, dar inversate, nuanțe de verde și auriu cu borduri decorate. Aureole trasate cu linie dublă de culoare roșie, în interiorul raze incizate În partea superioară a icoanei, depășind linia chenarului, este reprezentat Iisus pe nori, cu nimb cruciger, în mâna stângă ținând Evanghelia, cu dreapta binecuvântând. Pe chenarul lateral lat cu motive vegetale în formă de vrej cu flori, de asemenea incizate în stratul de foiță, sunt poziționați simetric doi sfinți desenați în miniatură, Sfântul Mucenic Flor și Sfântul Mucenic Lavr (?).Fond 2/3 superior, - foiță de aur, decorat cu puncte și flori circulare obținute prin ștanțare1/3 inferior verde-brun, cu elemente decorative geometrice repetitive. Cromatica armonioasă, bazată pe valorarea dată de foița metalică.

Unknown

Este o icoană de iconostas din Biserica din Cărpiniș, Roșia Montană, județul Alba. Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, în picioare, frontal, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de acajou-stacojiu-crem-bej-alb. Epitrahilul, patrafirul este crem-auriu, cu patru cruci negre pe el, sacosul este crem ornamentat cu elemente decorative punctiflorale orange. Felonul de arhiereu este acajou-stacojiu, cu drapaje luminoase. Are părul ondulat și barba albă, aureola este largă și aurie-bronzie. Gestul Sfântului Nicolae de-a ține epitrahilul îndoit pe brațul stâng, sub Sfânta Evanghelie este de o frumusețe picturală deosebită. Fondul icoanei este orange-luminos, decorat cu câteva elemente astrale - steluțe albe. Icoana are un chenar decorativ dublu-paralel verde olive în interior și brun-acajou înspre exterior. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae. Cromatica este armonioasă, senină, vie: roșu vermillon-stacojiu, verde gri-olive, orange luminos, brun, bej, bronziu, stacojiu, brun-acajou, alb, negru. Icoana este deosebită, fiind valoroasă atât prin desenul rafinat, cât și prin cromatica exemplară. Icoana este pictată de Popa Ivan Zugravul din Rășinari, Mărginimea Sibiului. Icoana este datată 1718, prima jumătate a secolului al XVIII-lea.

Ivan Zugravul

Icoaii.

Ana Deji

Icoana reprezintă Sfânta Treime - Sfânta Troiță. Dumnezeu-Tatăl, Dumnezeu-Fiul sunt înveșmântați în veșminte roșii vermillon și verzi închise. Dumnezeu-Tatăl și Dumnezeu-Fiul sunt dimpreună cu Sfântul Duh, reprezentat prin porumbelul pogorât prin mănunchiul de raze solare. În registrul îndepărtat superior este cerul albastru, Dumnezeu-Fiul ține pe brațul drept Crucea, iar Dumnezeu-Tatăl are globul pământesc pe genunchi. Fondul icoanei este cerul bleu-ciel în registrul superior. În registrul inferior sunt mandorle de nouri cenușii. Cromatica este armonioasă, vie și luminoasă: roșu vermillon, ocru, bej, albastru cobalt și bleu-ciel, gri, brun-maro, alb, negru. Icoana este de Gherla. Inscripția din româno-chirilică se traduce Treime.

Unknown