Artwork
Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Au mantiile roșii și veșmintele în combinație de verde și gri. Fondul icoanei este auriu, în partea superioară și gri-albastru în registrul inferior. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: crucea-chivotul de biserică-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Compoziția este rezistentă și cromatica foarte armonioasă: roșu vermillon, verde, albastru, brun, griș, alb, negru, auriu. Icoana este din Țara Făgărașului, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ar putea să fie o icoană pictată în stilul întrepătruns al lui Savu Moga și Ioan Pop de Făgăraș. Inscripția în româno-chirilică Sf Petru Sf Pavel este pe chivotul bisericii ridicat de sfinții apostoli.
Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Au mantiile roșii și veșmintele în combinație de verde și gri. Fondul icoanei este auriu, în partea superioară și gri-albastru în registrul inferior. Cheile și crucea sunt simboluri puternice. Se creează astfel un triunghi de semnificații teologice: crucea-chivotul de biserică-cheile Raiului. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Compoziția este rezistentă și cromatica foarte armonioasă: roșu vermillon, verde, albastru, brun, griș, alb, negru, auriu. Icoana este din Țara Făgărașului, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ar putea să fie o icoană pictată în stilul întrepătruns al lui Savu Moga și Ioan Pop de Făgăraș. Inscripția în româno-chirilică Sf Petru Sf Pavel este pe chivotul bisericii ridicat de sfinții apostoli. is a drawing by Savu Moga / Ioan Pop de Făgăraș. It is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex. This 19th-century icon depicts Saints Peter and Paul standing together, holding symbolic objects.
About this work
Overview
This 19th-century icon depicts Saints Peter and Paul standing together, holding symbolic objects. They wear red cloaks over green and grey robes. The golden background contrasts with the cooler tones of their clothing.
Subject & Meaning
The icon represents Saints Peter and Paul supporting a church tabernacle, symbolizing the universal apostolic church. Peter holds the keys to heaven, while Paul holds a sword, representing the power of God's word. The composition forms a theological triangle with the cross, tabernacle, and keys.
Technique & Style
The icon's chromatic palette is harmonious, featuring vermilion red, green, blue, brown, grey, white, black, and gold. The figures' faces are expressive, with fine features. The style may be associated with Savu Moga and Ioan Pop de Făgăraș, known for their intertwined style.
History & Provenance
The icon originates from the Făgăraș region, dating back to the first half of the 19th century. An inscription in Romanian Cyrillic on the church tabernacle reads 'Sf Petru Sf Pavel'.
Artist & collection
Artist
Savu Moga / Ioan Pop de Făgăraș
They didn’t sign their names, not because they forgot, but because a name wasn’t the point.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă și un mănunchi de finic în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu, cu interiorul căptușit cu verde absint și elemente decorative albe, cu manșete pictate cu verde și galben. Veșmântul roșu este acoperit de floricele micuțe albe și este prins la gât cu o fibulă rotundă. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. Fondul icoanei este împărțit în registrul superior cer albastru ultramarin foarte închis, cu stele albe, luminoase. În registrul mediu și inferior, icoana este segmentată pe fâșii paralele, de niveluri de spiritualitate, pornindu-se de jos, din nuanțe de roșu, verde și galben: jertfă, înduhovnicire, luminare. Chipul Sfintei Parascheva este lipsit de culoare și trăsături, fiind deteriorată. Cromatica este senină și vie: roșu vermillon, stacojiu, albastru ultramarin, verde absint, galben chihlimbar, gri, alb, brun, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Parascheva.
Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată într-un chenar roșu. Cromatica este armonioasă, specifică Văii Sebeșului: verde kaki, verde olive, brun-bronziu, roșu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1841.
Cei 40 de sfinți mucenici au fost ostași cu dreapta credință în Hristos Dumnezeu, din Sevastia, cetatea Armeniei. Când au fost prinși de oamenii împăratului și au pătimit pentru Hristos, era vreme de iarnă, ger cumplit și vânt puternic. Au fost dezbrăcați și aruncați în mijlocul iezerului, pe înserate, și păziți de ostași și de străjerul temniței. Sunt pictați toți cei 40 cu mâinile încrucișate la piept, în semnul dăruirii până la jertfă, lipiți unul de celălalt, având mijlocul acoperit cu o pânză roșie sau albă, dispuse alternativ. Roșu este culoarea muceniciei și a jertfei și albul, culoarea curățeniei sufletești și a fecioriei. Este un personaj colectiv - o mulțime de oameni, sugerată și prin mulțimea de cununi de aureole, ce prefigurau sfințenia, la care au ajuns prin jertfa lor. În registrul îndepărtat se surprind mai multe acoperișuri de căsuțe, acestea fiind disponibilele suflete, ca și locuire interioară, care le vor urma în mucenicia luării crucii pentru Hristos. În dreapta icoanei este temnița sugerată prin elemente de arhitectură, păzită fiind de un străjer înarmat. La temelia temniței este datarea incomplet descifrabilă 183(1) ?. În registrul superior, este Dumnezeu-Tatăl, simbolizat de Ochiul înveșmântat în veșmânt lung liturgic, binecuvântându-i pe toți cei 40 de mucenici și ocrotindu-i de sus. Numărul 40 este simbolic, reprezentând pocăința și postul. Cromatica este caldă și blândă, în antiteză cu gerul muceniciei: roz, roșu, alb, albastru bleu-ciel, bronziu, negru.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul, tras de doi cai roșii, de foc. Sfântul este îmbrăcat în straie verzi și mantie roșie și mână caii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care ară pământul cu un plug tras de doi boi albi. Țăranul plugar este Adam. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-verzi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul ultramarin al cerului înnourat de ploaie, dar totodată și bogat în ruje roșii. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ultramarin, gri, petrol, bronziu, bru, verde mușchi de pădure, verde olive, kaki și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie. Icoana este de Țara Oltului.
Icoana reprezintă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Pruncul Iisus, înfășat în scutece, are în dreapta pe Maica Domnului și pe Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, iar în stânga cei trei magi, venind cu daruri. În registrul superior este steaua cea călăuzitoare, aducătoare de vestea cea bună. Sunt prezente, deasupra Pruncului Iisus înfășat în iesle și două animale domestice din grajd. În registrul superior îndepărtat sunt elemente de arhitectură, spațializând astfel întreaga narațiune iconografică. Este o alternanță cromatică de roșu, alb, smarald-turcoaz și albastru bleu-ciel. Cerurile sunt deschise. Icoana este foarte bogată în narațiune. Registrele se întrepătrund armonios. Cromatica este luminoasă și delicat-rafinată: roșu-alb-albastru, legate de auriul aureolelor, stelei, chenarului decorativ. Se remarcă personalitatea iconarului Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce Nașterea ICXC. Chenarul decorativ este geometrizant, cu romburi cromatic-alternative.
Sfântul Mare Ierarh Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, sau Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazianz. Este unul din cei Trei Sfinți Ierarhi, alături de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură-de-Aur. Sfântul Grigorie are Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfințite, care se săvârșește în timpul Postului Mare. Este îmbrăcat în veșminte liturgice arhierești, sacos roșu vermillon, epitrahil verde, nuanță de spanac-avocado, cu patru cruci. Poartă mithră și aureolă. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și binecuvintează cu mâna dreaptă. Fondul este albastru ceruleum cu stele albe. Icoana este de Țara Oltului. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, albastru ceruleum, nergu, alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Grigorie.
Maica Domnului este înveșmântată în cămașă femeiască tradițională, sacos roșu vermillon, cu interiorul și mânecile de culoare verde-văratic, de nuanță spanac-avocado, cu danteluță bronzie la baza gâtului, cu maforion roșu vermillon, cu aureolă. Maica Domnului are gâtul neacoperit cu veșmânt și pe sub maramă se observă părul șaten castaniu. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în alb și verde kaki-lime-olive, cu aureolă. Pruncul Iisus arată cu mâna dreaptă înspre Maica Domnului, prezentându-ne-O, iar în mâna stângă ține un hrisov înfășurat. Maica Domnului arată înspre Pruncul Iisus Hristos cu mâna dreaptă, prezentându-ni-L ca fiind Mântuitorul Calea, Adevărul și Viața. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin, în exterior, iar în interior este o fereastră de lumină galbenă. Întreaga icoană este încadrată de un chenar decorativ geometrizant roșu-acajou cu linia albă șerpuitoare, între cele două chenare paralele: albastru și galben. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, acajou, albastru cobalt, verde văratic, galben solar, brun, auriu, ocru-brun-bronziu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Icoana este din Nicula.
Dumnezeu Tatăl, Fiul Iisus Hristos așează dimpreună coroana de împărăteasă pe capul Maicii Domnului, iar din cerurile deschise se pogoară Sfântul Duh, printr-un porumbel, pe o rază luminoasă de soare. Compoziția se împarte simetric și echilibrat în patru părți, asemenea unei cruci. Fiul - Tatăl; Sfântul Duh - Maica Domnului. Maica Domnului are înălțimea mică a unei fetițe, fiind aleasă dintre oameni, fiind îngenuncheată pe o sferă albastră, Pământul, mai precis pe o periniță, Luna. Dumnezeu-Fiul are în spate Crucea, iar Dumnezeu-Tatăl are globul pământesc. Maica Domnului este luată de mână de Fiul Lui Dumnezeu și ridicată în timpul de rugăciune și ascultare, smerenie și primire de bunăvoie. Sunt înveșmântați în roșu vermillon și albastru bleu-ciel. În registrul îndepărtat superior este cerul albastru cu stele albe, iar în registrul inferior sunt nori albi, pe un fond rozaliu, ca de apus de soare cu steluțe roșii, toată narațiunea desfășurându-se în Împărăția Cerurilor, Maica Domnului fiind ridicată de pe pământ. Tematica iconografică este încadrată de un chenar decorativ, geometrizant, asemenea unor colțișori de dantelărie. Inscripția în chirilică se traduce ICXC MP Iisus Hristos Maica Domnului. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, rozaliu, gri-albăstrui, alb, auriu, negru. Trăsăturile chipurilor sunt rafinat desenate. Este o icoană deosebită, pictată în stilul meșterilor Savu Moga - Matei Țimforea. Inscripția în chirilică se traduce Sfânta Treime.
- Icoana îi prezintă pe Mântuitorul Iisus Hristos și pe ucenicii, viitorii apostoli. Este Duminica Tomii, Venirea Domnului prin ușile încuiate, după Învierea cea de-a treia zi. Toma pipăie rana din coastă și urmele piroanelor, devenind din necredincios, credincios. Este pictată de Simion Zugrav din Laz. Este datată 1837. Chipurile sunt desenate fin, trăsăturile fiind expresive. Elementele arhitectonice, coloane și arcadele sun redate în detaliu, iar roșul vermillon al lor s-a păstrat în imaginea deteriorată. Cromatica este armonioasă: gri, bej, bronziu, roșu vermillon. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf.
Icoana îi reprezintă pe cei doi Apostoli Sfinții Petru și Pavel, dimpreună cu Soborul de Sfinți Apostoli. Petru cu cheile Împărăției Cerești în mână și pe Pavel cu sabia Cuvântului în mână, susținând împreună chivotul unei biserici, simbolul Bisericii sobornicești și apostolești. Au mantiile roșii și veșmintele în combinație de roșu vermillon, albastru cobalt dungat cu alb și galben solar. Fondul icoanei este cerul albastru ceruleum cu elemente astrale - stele albe și roșii. În grup strâns, în spatele Sfinților Petru și Pavel sunt încă 7 sfinți apostoli și ucenici și un înger cu aripile galbene de lumină. Toți susțin împreună chivotul unei biserici mari. Deasupra Sfinților Apostoli este Dumnezeu-Tatăl care îi veghează, din Cerurile deschise, trimițându-i în toată lumea să propovăduiască Sfânta Evanghelie, numindu-i pescari de oameni. Dumnezeu-Tatăl este prezent prin Ochiul Dumnezeiesc înscris în semnul triunghiului echilateral al Sfintei Treimi, care privește din Cerurile deschise, prin mandorla de nouri albi-albaștri. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Compoziția este rezistentă și cromatica foarte armonioasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, galben solar ocru, albastru ceruleum, cobalt, bleu-ciel, brun, gri, alb, negru, auriu. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Petru Pavel.
Icoana reprezintă Învierea Domnului Iisus Hristos. Mântuitorul Iisus Hristos, ieșind din mormânt, Înviind, Binecuvântând zdrobește ușile iadului. Mântuitorul este înfășurat cu o țesătură verde kaki-gri în mijlocul coapselor și a mijlocului și cu mantia roșie vermillon pe umeri. În dreapta mormântului gri, deschis, sunt doi ostași romani, uimiți. Icoana de Nicula are o cromatică armonioasă: galben-solar, roșu vermillon, alb, albastru cobalt, verde brad-pădure, negru, gri cenușiu. Fondul icoanei este cerul albastru cobalt-ceruleum, în registrul superior și un câmp galben-ocru, cu brun-maro cu pete crem, în registrul inferior, realizându-se, astfel sugestiv, intrarea și ieșirea din pământul morții și a păcatului. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant roșu vermillon și de unul fitomorf, format dintr-o ghirlandă cu două flori-narcise cu frunze unduitoare. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, galben chihlimbar, albastru cobalt-ceruleum, brun, maro, bej, verde smarald, kaki, negru, gri, alb. Inscripția în româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana reprezintă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Pruncul Iisus, nu este înfășat în scutece, este un copilaș mai măricel, care are în dreapta pe Maica Domnului și pe Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, iar în stânga cei trei magi, venind cu daruri. În registrul superior este steaua cea călăuzitoare, aducătoare de vestea cea bună. În registrul superior îndepărtat sunt un păstor cu o oiță, căreia îi cântă din fluier și doi îngeri care deschid Cerurile pentru a pătrunde steaua călăuzitoare și aducătoare de veste bună. Este o alternanță cromatică de gri, brun-bronziu, alb, petrol și albastru bleu-ciel. Cerurile sunt deschise. Registrele se întrepătrund armonios. Cromatica este armonioasă: gri, brun-bronziu, alb, petrol și albastru bleu-ciel. Inscripția din româno-chirilică se traduce Nașterea Lui Iisus Hristos ICXC. Icoana este pictată în Laz, Valea Sebeșului. Ceea ce este indedit și deosebit la această icoană este chenarul decorativ geometrizant format dintr-o linie șerpuită albă, împrumutată parcă din icoanele de Nicula, aici având semnificația idee de povestire, scriere, ninsoare.