Artwork
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon-cărămiziu și albastru cobalt bleumarin, cu dungi subțiri și dese albe și epitrahil verde, cu trei cruci albe și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de elemente de arhitectură ecclesială: arcadă și boltă. Fondul central este cerul albastru ceruleum, cu elemente decorative astrale, stele albe și roșii. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru ceruleum, cobalt și regal, verde spanac-avocado, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Icoana aparține Anei Deji, din Făgăraș.
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon-cărămiziu și albastru cobalt bleumarin, cu dungi subțiri și dese albe și epitrahil verde, cu trei cruci albe și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de elemente de arhitectură ecclesială: arcadă și boltă. Fondul central este cerul albastru ceruleum, cu elemente decorative astrale, stele albe și roșii. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru ceruleum, cobalt și regal, verde spanac-avocado, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Icoana aparține Anei Deji, din Făgăraș. is a drawing by Ana Deji. It is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex.
About this work
Overview
This painting depicts Saint Haralambie, a revered Christian martyr, standing in ornate robes with one hand raised in blessing and the other holding a closed book. A twisted figure lies at his feet, symbolizing sickness and evil.
Subject & Meaning
The saint is shown triumphing over a creature representing disease and death, embodying the Christian theme of spiritual victory over adversity. The creature's hybrid form signifies both physical and spiritual affliction.
Technique & Style
The artwork features a vibrant color palette, including deep blues, reds, and greens, set against a star-filled background. The use of bold colors and symbolic imagery is characteristic of traditional Christian iconography.
Context
The painting originates from the Făgăraș region and is associated with the cultural heritage of the area, as seen in collections such as the Museum of Ethnography.
Artist & collection
Artist
Ana Deji made colorful religious drawings and paintings with bold colors and simple shapes.
Zugrăvița a combinat cu inocență două teme iconografice (cea a Bunei Vestiri cu cea a Botezului), fenomen frecvent în icoanele Anei Deji.În prim plan, în picioare, un sfânt cu o ramură verde în mâna dreaptă înălțată binecuvintează un înger. Sfântul tânăr, cu părul lung, negru, barbă scută, mustăți. După poziție și trăsături ar putea fi asimilat Sf. Ioan din scena Botezului. Poartă un chiton roșu, asemănător blănii de cămilă și un himation verde.În jurul capului are o aureolă cu limbi de foc asemănător acelora din Pogorârea Sfântului Duh. Îngerul privește către sfânt, ținînd pe brațul stâng un ștergar cu vrâste verzi și roșii, iarăși asemănare cu scena Botezului. Îngerul are trăsături feminine, ochii mari, negri, aripi strânse, tunică roșie cu poale cafenii.Nu poate fi vorba de Botez deoarece lipsește Isus dintre cele două personaje iar decorul arhitectural din planul doi(o construcție cu mai multe caturi, cu intrări largi, cu portal semicircular, 4 ferestre la ultimul cat și acoperiș rotund de olane) nu se regăsește în scena Botezului. De sus coboară sfântul Duh, sub formă de porumbel roșu cu aripi cafenii, pe un fond verde într-un oval de nori alburii marcați cu linii roșii. În partea de jos,relief ușor vălurit, realizat din benzi late cu margini ondulate de culoare verde, roșie și cafenie.Restul câmpului- albastru ultramarin, decorat cu steluțe albe și roșii. Pe trei laturi este pictat un chenar din semicercuri suprapuse, primul cu roșu alternînd cu verde, al doilea ocru. Icoana ar putea fi asimilată Buneivestiri, dar în acest caz în locul sfântului ar trebui să fie un înger iar în locul îngerului Fecioara Maria. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este realizat din scândurele subțiri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt reprezentați împreună, fiind mai-marii voievozi ai oștilor cerești. În această icoană, este Sfântul Arhanghel Gavriil, supranumit îngerul aducător de dar și bunăvestire, iar al doilea este Sfântul Arhanghel Mihail, slujitorul Legii. Sfântul Gavriil este înveșmântat în sacos albastru cobalt, cu tunică și mantie roșie vermillon, cu interiorul verde văratic și are în mână frunzele crinului, iar Sfântul Mihail este îmbrăcat în haine de oștean militar, cavaler, cu pantaloni albaștri și vestă de zale, cu solzi aurii. Sfântul Arhanghel Mihail ridică Potirul Sfintei Împărtășanii. Fondul este cerul albastru ceruleum-cobalt, bogat ornamentat cu elemente decorative punctiflorale roșii și albe. Icoana este încadrată în chenar de linii ondulatorii și vălurite roșii și albastre. Cromatica armonioasă este alcătuită din: roșu stacojiu, albastru ceruleum, cobalt, verde văratic, nuanța de spanac-avocado, galben chihlimbar, crem, acajou, negru, alb. Icoana este pictată de Ana Deji. Icoana este din Țara Făgărașului, Făgăraș.
Icoale c
Icoaastr
Icoacum
Temadin
Icoaotiv
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul mare Ierarh Nicoale, 3/4, în veșminte de arhierești, redat frontal, cu mitră înaltă, bipartită pe cap, ține Evanghelia în stângă iar cu mâna dreaptă binecuvintează.Barba căruntă, ondulată, scurtă, părul lung, negru, lăsat pe umeri. Ochii, negri, înguști, asimetrici, gura roșie.În jurul capului aureolă galbenă cu motiv fitomorf. Înveșmântat cu un sacos roșu cu linii de fald albe, galon aurit decorat cu motiv fitomorf, stihar alb cu albastru și linii de fald albe, roșii, bleu. Epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important este verde, lung, chenar auriu punctat pe margini, steluțe negre. Relieful - succesiune de benzi late de culoare roșie, bleumarin și verde, brăzdate de linii subțiri, roșii și albe. Sfântul este încadrat de un portal semicircular, cu marginea ondulată, fond bleumarin, jos elemente arhitecturale schematizate. Lateral și superior un chenar dublu din semicercuri în culori alternante roșu, ocru, verde, bleumarin. Restul câmpului este de culoare verde deschis cu elemente fitomorfe. Desenul este îngrijit, dar prezintă asimetrii, stângăcii, disproporții. Paleta cromatică bogată, culorile intense. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri" Rama îngustă, realizată din patru șipci îmbinate oblic, decorată cu un motiv vălurit, dispus longitudinal. Dos-scânduri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie metalice.
- Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-văratic, felon roșu vermillon și epitrahil galben, cu o cruce mică orange, cu aureolă. Fiind foarte bătrân, are barbă albă, lungă sură și părul șaten-castaniu lăsat pe umeri. În mâna stângă are Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna dreaptă Binecuvântează, și ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are secera în mână și coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta este Dumnezeu-Tatăl Binecuvântând, de pe o mandorlă de nouri albi-crem și în stânga sfântului ierarh, este un înger îngenuncheat pe un nor, cu aripile galbene, care așează cununa de mucenicie pe capul Sfântului Haralambie. În registrul inferior, este o alternanță de câmpuri galbene-verzi cu elemente florale de câmp, iar în registrul mediu sunt elemente de arhitectură. Fondul icoanei este cerul albastru regal cu steluțe albe-roșii, astfel creându-se o simetrie compozițională. Cromatica este armonioasă: albastru regal, cobalt, roșu vermillon, galben chihlimbar, verde văratic, brun, bej, crem, alb, negru se întrepătrunde estetic cu detaliile minuțioase ale desenului. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sf Mucenic Haralambie. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-turcoaz, mantie și epitrahil roșu vermillon, omofor cu broderie bronzie, cu mithră și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal cu solzi, labe cu gheare și cap de diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Sfântul Haralambie este încadrat de elemente arhitectonice, ziduri de cetate, biserici, case, coloane cu boltă. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului, fiind pictată de Matei Țimforea, datată 1872. În registrul inferior, sunt mai multe personaje: 8 în partea dreaptă a sfântului și 3 în stânga, ieșind vindecați, prin minunile sfântului, de sub puterea diabolică a bolii.Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, bronziu, verde turcoaz, gri albăstrui. În registrul superior, este Dumnezeu-Tatăl binecuvântând și un înger punând cununa de mucenicie pe capul sfântului vindecător. Fondul este în registrul superior gri-violaceu-albăstrui, iar în cel inferior verde-turcoaz. Icoana este spartă în registrul superior.
Sfântul Haralambie este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon și bej-rozaliu, cu elemente decorative florale brune și epitrahil brun-stacojiu-roz, cu trei cruci și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Tot cu mâna dreaptă, binecuvântând, ține și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Fondul este cerul albastru cobalt strălucitor de senin, cu elemente decorative astrale - stele albe și roșii. Compoziția iconografică este îmbelșugat-echilibrată cu elemente de arhitectură. În registrul superior sunt Dumnezeu-Tatăl Binecuvântând și Îngerul păzitor, cu aripile galbene de lumină, ocrotind, fiind pe mandorle de nouri albi-crem-bej. Cromatica este armonioasă și luminoasă: roșu vermillon, brun-rozaliu, albastru cobalt și blau-ciel, verde spanac-avocado, kaki, cafeniu, galben-ocru, alb, negru. Icoana este de Țara Oltului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie IC XC MP Iisus Hristos Maica Domnului. Chiar dacă în inscripție scrie MP Maica Domnului este pictat Sfântul Înger ocrotind.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, fiind așezat pe un tron arhieresc, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de orange-albastru regal-brun-bronziu și alb și negru. Epitrahilul, patrafirul este brun-bronziu, cu patru cruci pe el, sacosul orange-roșu vermillon. Poartă mithră și are aureolă. În registrul superior îndepărtat sunt Dumnezeu-Tatăl și Maica Domnului, care binecuvântează și ocrotesc întreaga narațiune iconografică. Pe fondul verde, Mântuitorul și Maica Domnului au veșminte brune-crem și roșu-vermillon-orange. În registrul inferior sunt cele trei fete salvate de la sărăcie și păcat și tatăl fetelor mulțumind, în genunchi, pentru ajutorul primit. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae ICXC MP Iisus Hristos Maica Domnului. Icoana are o cromatică puternic-vie, specifică Țării Oltului: roșu vermillon-orange, verde spanac-avocado, albastru regal, brun, gri,bronziu, alb, negru.
Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron este așezat călare pe un cal alb, omorând balaurul brun cu lancea, pe care o ține în amândouă mâinile. Balaurul este pictat cu brun-acajou, roșu vermillon și verde absint, cu solzi, cu foc și sânge ieșind din răcnetul lui. Fondul este albastru, în registrul superior și galben-ocru și roșu vermillon în cel inferior, în centrul icoanei ușor întrepătrându-se toate culorile. Câmpurile de culori sunt paralele, arătându-se inclusiv și tricolorul românesc ca și fundal de spațiu geografic al narațiunii. Mantia Sfântului Mucenic militar este roșie, având pantalonii galbeni, strecurați în cizmele roșii de cavaler. Ceea ce este specific icoanelor de Valea Sebeșului sunt și floricelele albe foarte mici, de pe veșmântul roșu al mucenicului militar. Cerul albastru ceruleum este împodobit cu stele albe mari, element caracteristic mai mult Țării Făgărașului și Țării Oltului. Fiind o icoană de Valea Sebeșului, cu influențe din Făgăraș, imaginea picturală este armonioasă, cu un desen simplu, curat, tușele de culoare sunt mai mari, raportate la dimensiunile lucrării. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, albastru ceruleum, galben-ocru, verde-absint, brun-roșcat acajou, alb și negru. Pe fondul cerului albastru ceruleum este inscripția în chirilică Sf Teodor Tiron. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică, impactul vizual fiind puternic prin alăturarea verde-absint, alb, acajou. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, incluzând și motivul ghindei și a conului de brad.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, șezând pe tron arhieresc, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie și binecuvintează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de roșu vermillon-verde-albastru-alb. Epitrahilul, patrafirul este verde, cu patru cruci pe el, sacosul albastru. Poartă mithră și are aureolă. Sfântul ierarh este așezat pe un tron foarte frumos și bogat ornamentat decorativ geometric, în nuanțe de verde olive, gri și galben muștar și ocru. Pe tron este și o pernă rulou. Icoana are cu o combinație cromatică mai deosebită, cizelată: albastru, portocaliu-orange, galben citrone, brun roșcat, verde olive, alb, negru. Fondul este albastru și întreaga tematică iconografică este încadrată de un semi-chenar decorativ-geometrizant, din liniuțe delicate de alb și roșu, alternativ expuse, asemenea unui fir de mărțișor. Inscripția în româno-chirilică de pe albastrul cerului se traduce Sfântul Nicolae. În desenul trăsăturilor chipului și minuțiozitatea detaliilor se observă stilul pictorului zugrav Ioan Pop de Făgăraș, presupus autorul icoanei.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae Făcătorul de minuni este redat central, fiind așezat pe un tron arhieresc, bogat ornamentat cu detalii arhitecturale, ținând în mâna stângă Sfânta Evanghelie închisă și binecuvântează cu mâna dreaptă. Veșmintele arhierești liturgice ale sfântului ierarh sunt într-o alternanță cromatică de roșu vermillon - verde - kaki - brun- bronziu. Epitrahilul, patrafirul este brun-kaki, cu patru cruci pe el, sacosul roșu vermillon. Poartă mithră și are aureolă. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și binecuvântează. În registrul superior îndepărtat sunt Dumnezeu-Tatăl și Maica Domnului, care binecuvântează și ocrotesc. Pe fondul albastru ceruleum în degrade cu albastru regal și alb, Mântuitorul și Maica Domnului au veșminte roșii și verzi. În registrul inferior sunt cele trei fete salvate de sfântul ierarh de la sărăcie și păcat și tatăl fetelor, care îngenuncheat, mulțumește pentru minunea și binefacerile primite. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Nicolae ICXC Iisus Hristos MP Maica Domnului. Icoana are o cromatică puternic-vie, specifică Țării Oltului: roșu vermillon, verde, albastru ceruleum, gri, galben chihlimbar, alb, negru. Icoana este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, format dintr-o dantelărie aurie. Icoana aparține lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877.
Sfântul Mare Ierarh Nicolae, făcător de minuni, îmbrăcat în veșminte liturgice, de ierarh, sacos roz-stacojiu, felon roșu vermillon-stacojiu, cu interiorul albastru și epitrahil-patrafir gri-bronziu, cu patru cruci negre brodate. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie și cu mâna dreaptă Binecuvântează. Este unul dintre cei mai populari și iubiți sfinți, ocrotitor al caselor, familiilor și copiilor. Are barbă sură și mithră arhierească și aureolă. În registrul superior, sunt Dumnezeu-Tatăl Binecuvântând și Maica Domnului Ocrotind. Fondul este cerul albastru cobalt-ceruleum, împodobit cu elemente astrale - punctiflorale roșii și albe și un câmp luminos galben-auriu, în registrul mediu. În registrul mediu și inferior, sunt cele trei fete salvate și ajutate de Sfântul Nicolae și tatăl lor îngenuncheat, mulțumind pentru minunea săvârșită. Desenul este fin conturat. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, stacojiu-roz putred, albastru ceruleum și cobalt, galben muștar ocru, bronz, brun, bej, crem, auriu, alb, negru. Inscripția în chirilică se traduce Sfântul Nicolae. Icoana este de Țara Oltului.
Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, orange-cărămiziu, galben-ocru și albastru ceruleum și bleu-ciel, verde și alb. Sfântul Vasile cel Mare are crucea în mâna dreaptă și binecuvântează și în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Sfântul Ioan Gură-de-Aur, central, tânăr cu barba brunetă, binecuvântează cu ambele mâini și are pe bedernița romboidală un chip de sfânt, element antrpomorf. Alături este Sfântul Grigorie care ține în mâna stângă cârja-sceptrul arhiepiscopală și binecuvântează. Fondul întregii tematici iconografice este albastru ceruleum în exterior și central bleu-ciel. Sfinții trei ierarhi sunt încadrați de coloane și arcade-bolți, schițându-se astfel structura arhitecturală de biserică. În registrul inferior este un un caroiaj alb-ocru, o lespede de fundație puternică - reprezentând credința creștin-ortodoxă. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, brun, albastru ceruleum și bleu-ciel, gri, alb și negru. Este o icoană de Valea Sebeșului. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sfântul Vasilie Sfântul Ioan Sfântul Grigorie. Icoana este datată 1908.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb cu pete albastre gri, omorând balaurul roșu-bronziu cu creastă, solzi și coadă lungă, cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile, înfingându-i-o animalului în gâtlej. În partea stângă a Sfântului Gheorghe, în registrul îndepărtat, este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic, cu mâinile mulțumindu-i cu sfială și recunoștință sfântului purtător de biruință. Fondul este albastru. În registrul inferior, fondul este verde, cu linii ondulatorii albe, cele două registre în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie, având cămașa de cavaler cu zale. Culoarea roșie este caracteristică mucenicilor și martirilor. Chenarul decorativ geometrizant cu tușe-benzi paralele, oblice, alternative roșii, albastre și ocru încadrează armonios întreaga tematică iconografică. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, roz, albastru-gri, ocru, verde, bronziu, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Gheorghe. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică.