Mântuitorul Iisus Hristos intră smerit în cetatea Ierusalimului, așezat fiind pe mânzul alb, cu pete gri, al unei asine. Are umilința de a intra ca un împărat pe asin, venind înspre Patimile, pe care le va suferi. Este înveșmântat în verde și cu mantie roșie, cu capul aplecat, cu lacrimi pe obraji. Este Mesia smerit și pătimitor, liniștit și blând. Mulțimea cetății îl întâmpină cu exaltare, strigând: Osana, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Este întâmpinat de oamenii cetății Ierusalimului, prezenți în această icoană doar două personaje, cu acoperăminte de cap, amintind de mai marii preoților. (Ierusalimul este simbolul sufletului omenesc). Copiii așează haine pe jos, înspre a-L primi pe Mesia! Se observă un câmp alb-acajou, așternut înaintea asinului alb, și el smerit în mers, premergător mantiei roșii a Patimilor. Fondul icoanei este dintr-o alternanță de alb, ocru și albastru ultramarin-smarald. În registrul superior este o arcadă din frunze de finic, stâlpările. Cromatica este armonioasă: albastru ultramarin, verde forest-kaki, roșu vermillon, brun roșcat, acajou, ocru, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Duminica Floriilor. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
1850
From the collection of ASTRA National Museum Complex
