Artwork
Icoana are o forma dreptunghiulara, în ax vertical. Tema, "Invierea lui Iisus", este tratată în manieră occidentală, academistă, fiind mai puțin răspândită decât celelalte două variante ale "Învierii" tipic ortodoxe("Coborârea lui Hristos la iad" și "Femeile mirofore la mormânt"). Icoana reprezintă imaginea lui Iisus înviat în slavă, iradiind, într-un oval de nori auriți, deasupra mormântului pecetluit. Iisus arată către cer cu mâna dreaptă, iar în stânga ține o flamură roșie fluturînd de brațele unei cruci, steagul biruinței. Domnul, cu capul plecat pe mâna stângă, părul lung, ondulat, revărsat pe umeri, privește cu îngăduință în jos în timp ce se înalță spre cer. Din mâini și din picioare țâșnesc raze roșii.Este învăluit cu o mantie albă care îi flutură pe umeri și îi acoperă mijlocul. În registrul de jos, trei soldați în haine romane, căzuți la pământ, orbiți de lumina Învierii. Soldații poartă armură metalică și scuturi, tunici scurte, albastre, mantii roșii, cizme înalte. Sunt redați plastic în cădere, înspăimântați, pe o pajiște verde, denivelată, unde se află în centru mormântul de piatră. Paleta cromatică variată, armonioasă. Cerul albastru cu irizări luminoase.Inscripția scrisă cu alb. Chenar îngust auriu.
Icoana are o forma dreptunghiulara, în ax vertical. Tema, "Invierea lui Iisus", este tratată în manieră occidentală, academistă, fiind mai puțin răspândită decât celelalte două variante ale "Învierii" tipic ortodoxe("Coborârea lui Hristos la iad" și "Femeile mirofore la mormânt"). Icoana reprezintă imaginea lui Iisus înviat în slavă, iradiind, într-un oval de nori auriți, deasupra mormântului pecetluit. Iisus arată către cer cu mâna dreaptă, iar în stânga ține o flamură roșie fluturînd de brațele unei cruci, steagul biruinței. Domnul, cu capul plecat pe mâna stângă, părul lung, ondulat, revărsat pe umeri, privește cu îngăduință în jos în timp ce se înalță spre cer. Din mâini și din picioare țâșnesc raze roșii.Este învăluit cu o mantie albă care îi flutură pe umeri și îi acoperă mijlocul. În registrul de jos, trei soldați în haine romane, căzuți la pământ, orbiți de lumina Învierii. Soldații poartă armură metalică și scuturi, tunici scurte, albastre, mantii roșii, cizme înalte. Sunt redați plastic în cădere, înspăimântați, pe o pajiște verde, denivelată, unde se află în centru mormântul de piatră. Paleta cromatică variată, armonioasă. Cerul albastru cu irizări luminoase.Inscripția scrisă cu alb. Chenar îngust auriu. is a drawing by anonim. It is held in the collection of the "Dimitrie Gusti" National Village Museum. This rectangular vertical icon depicts the Resurrection of Christ, rendered in a Western academic style uncommon in Orthodox tradition.
About this work
Overview
This rectangular vertical icon depicts the Resurrection of Christ, rendered in a Western academic style uncommon in Orthodox tradition. Unlike the more typical Orthodox depictions focusing on Christ’s descent into Hades or the Myrrhbearers at the tomb, this image presents Christ ascending in glory above his sealed tomb, surrounded by radiant golden clouds and emanating light.
Subject & Meaning
Christ is shown rising triumphantly, one hand pointing toward heaven, the other holding a red banner on a cross, the symbol of victory over death.
Christ is shown rising triumphantly, one hand pointing toward heaven, the other holding a red banner on a cross, the symbol of victory over death. His downward gaze conveys mercy, while rays of light burst from his hands and feet, signifying divine power. The fallen soldiers below, blinded by the light, represent human awe before the supernatural, reinforcing the theological message of resurrection as an irreversible divine act.
Technique & Style
The composition follows academic naturalism, with three-dimensional rendering of the soldiers’ bodies in dynamic, lifelike poses. The palette is rich and harmonious: deep blues and reds contrast with gold and white, while luminous halos and radiant beams suggest divine illumination. The narrow gold border and white inscriptions reflect traditional iconographic conventions, yet the modeling of forms and spatial depth betray Western artistic influence.
History & Provenance
This icon likely originated in a region where Orthodox and Western artistic traditions intersected, possibly during the 18th or early 19th century. Its academic style suggests exposure to European religious painting, perhaps through imported prints or trained artists influenced by Catholic or Protestant visual culture. Its survival indicates continued liturgical or devotional use despite its departure from canonical Orthodox iconography.
Context
While Orthodox icons typically emphasized mystery and stylization, this work reflects a broader trend of cultural exchange in Eastern Europe, where local religious imagery absorbed Western techniques. The depiction of Christ’s Resurrection in this manner was rare, making it an exception to prevailing norms. Its use in private or monastic settings may have reflected individual piety or the influence of educated clergy familiar with Western theology.
Legacy
This icon stands as a testament to the fluid boundaries between Orthodox and Western religious art during a period of increasing cultural contact. Though not representative of mainstream Orthodox practice, its survival and detailed execution suggest it held devotional significance for its patrons. It remains a valuable artifact for understanding how theological imagery evolved under cross-cultural influences in Eastern Europe.
Artist & collection
Artist
This anonymous painter made small religious scenes with bold, flat colors and shaky lines, following old church traditions.
Museum
"Dimitrie Gusti" National Village Museum
Continue through works from the same source collection.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Alexandru Dimitrie Ghica
Constantin G. Cantacuzino cu turban (1793 - 1877)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoacrip
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Învierea lui Iisus
Învierea lui Iisus
Învierea lui IS XS
Sfânta Treime nou-testamentară
Schimbarea la față
Resurrection of Christ
Panagiarion Showing the Resurrection (Victor of Crete)
The Resurrection
Resurrection
Resurrection of Christ
The Ascension of Christ- Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Scena Răstignirii este redată într-o manieră specifică zonei Nicula - Gherla,(faza târzie, de decadență a acestei arte),după stil(în special desenul ochilor) putând fi atribuită lui Gheorghe Feur sau fiice sale Mariana. Crucea simplă, dreaptă, este axul de simetrie al compoziței, Isus răstignit are corpul destul de bine proporționat, anatomia studiată, ochii închiși, capul ușor aplecat pe umărul stâng, părul lung,castaniu roșcat, redat ca o meșă stângace, înconjurat de nimbul simplu, trasat cu mai mare atenție decât în icoanele vechi. În jurul mijlocului are un veșmânt bogat. De o parte și de alta a crucii, în prim plan, Fecioara Maria și Ioan Evanghelistul, 3/4, din ușor semiprofil, amândoi cu expresii nedefinite, fețele rotunde, diforme, bărbiile exagerat de mari. Vestimentația aproape identică, predomină roșul stins accentuat de alb și verdele amestecat cu albastru. Inscripția cu majuscule negre, dezordonat, sub brațele crucii se pierde pe fond. Câmpul în nuanțe de brun roșcat, voit sau din neglijență în degrade, se completează cu pământul galben violent(1/3 inferior) cu un contur de floare la baza crucii. Brațele crucii sunt delimitate într-un triunghi de culoare, făcând loc în colțurile superioare la două zone de albastru decorate cu o floare stilizată galbenă. Desenul nesigur este ușor estompat de cromatica ce încearcă o imitație(studiată sau nu) a realizărilor vechilor iconari de la Nicula. Rama, realizată din patru șipci de brad, culoare brun, îmbinate oblic la colțuri. Pe spate are bătut un dos din placaj. Colțul stâng este crăpat. Izvodul este identic cu cel utilizat la nr 27199.