Artwork
Icoare a
Icoare a is a drawing by the Impressionist artist Matei Țimforea. It dates from 1875 and is held in the collection of the ASTRA National Museum Complex.
About this work
Overview
Icoare a is a wooden panel artwork by Matei Țimforea, dated to 1875. The piece presents a worn, dark brown wood surface with visible signs of aging and repair.
Subject & Meaning
The subject of Icoare a is ambiguous, as the original drawing or painting on the panel has deteriorated, leaving only the bare wood. Interpretation of its meaning is thus speculative, relying on the artifact's state and history.
Technique & Style
The panel's condition hints at a possible former technique, suggested by the faded remnants and the structure itself. Notably, the vertical grooves and the panel's history might relate to cross-hatching, a technique involving closely drawn parallel lines, often at varying angles, to create shading and texture. However, without the original artwork, this remains inferential.
History & Provenance
Created in 1875 by Matei Țimforea, the panel's history includes periods of use, potential splitting (indicated by the grooves and reassembly), and deterioration of its surface. A faded label with numbers in the top left corner provides minimal provenance details.
Context
Icoare a reflects late 19th-century artistic practices and the ephemeral nature of certain mediums. Its state also underscores the challenges of preservation and the role of speculation in interpreting damaged artworks.
Legacy
The legacy of Icoare a lies in its existence as a relic of 19th-century art, prompting reflections on transience, preservation, and the intersection of artwork and artifact. Its influence, if any, would be more conceptual than stylistic, given the loss of its original visual content.
Own this work as a print
Artist & collection
Artist
Matei Țimforea painted religious icons in the traditional style of his region, using bright colors and clear scenes from Christian stories.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, omorând balaurul brun cu lancea, pe care o ține în amândouă mâinile. Balaurul este pictat cu brun-nisipiu, având solzi și coarne. În partea stângă a Sfântului Gheorghe este pictată domnița salvată și ocrotită de marele mucenic. Fondul este turcoaz, în registrul superior și roz- verde-ocru în cel inferior, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie, având pantalonii albi și cămașa de zale de cavaler gri. Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, roz, turcoaz, ocru, galben, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Mare Mucenic Gheorghe. Icoana este rafinată prin acuratețea desenului, compoziția echilibrată și armonia cromatică, Icoana este datată 1902. Icoana este pictată de Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului.
Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-turcoaz, mantie și epitrahil roșu vermillon, omofor cu broderie bronzie, cu mithră și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - un animal cu solzi, labe cu gheare și cap de diavol, cu trăsături umane. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Sfântul Haralambie este încadrat de elemente arhitectonice, ziduri de cetate, biserici, case, coloane cu boltă. Icoana se înscrie, ca și realizare artistică în Țara Făgărașului, fiind pictată de Matei Țimforea, datată 1872. În registrul inferior, sunt mai multe personaje: 8 în partea dreaptă a sfântului și 3 în stânga, ieșind vindecați, prin minunile sfântului, de sub puterea diabolică a bolii.Cromatica este armonioasă; roșu vermillon, bronziu, verde turcoaz, gri albăstrui. În registrul superior, este Dumnezeu-Tatăl binecuvântând și un înger punând cununa de mucenicie pe capul sfântului vindecător. Fondul este în registrul superior gri-violaceu-albăstrui, iar în cel inferior verde-turcoaz. Icoana este spartă în registrul superior.
Icoana reprezintă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Pruncul Iisus, înfășat în scutece, are în dreapta pe Maica Domnului și pe Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, iar în stânga cei trei magi, venind cu daruri. În registrul superior este steaua cea călăuzitoare, aducătoare de vestea cea bună. Sunt prezente, deasupra Pruncului Iisus înfășat în iesle și două animale domestice din grajd. În registrul superior îndepărtat sunt elemente de arhitectură, spațializând astfel întreaga narațiune iconografică. Este o alternanță cromatică de roșu, alb, smarald-turcoaz și albastru bleu-ciel. Cerurile sunt deschise. Icoana este foarte bogată în narațiune. Registrele se întrepătrund armonios. Cromatica este luminoasă și delicat-rafinată: roșu-alb-albastru, legate de auriul aureolelor, stelei, chenarului decorativ. Se remarcă personalitatea iconarului Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului. Inscripția în chirilică se traduce Nașterea ICXC. Chenarul decorativ este geometrizant, cu romburi cromatic-alternative.
Cei Trei Sfinți Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos verde-alb-verde, felon roșu vermillon, epitrahil verde cu câte patru cruci. Sfântul Vasile cel Mare are Sfânta Evanghelie în mâna dreaptă. Sfântul Ierarh Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul Binecuvintează. Cei trei Sfinți Ierarhi stau cu picioarele pe perinițe rotunde de culori alternative: roșu, verde, alb. Fiecare sfânt ierarh este încadrat de două coloane și o boltă de biserică. Sunt prezente elemente arhitectură bisericească. Fondul registrului superior este albastru. Cromatica este luminoasă și armonioasă: verde, alb, roșu vermillon, roșu, albastru, negru. Este o icoană specifică picturii de Țara Făgărașului, cu un desen fin cu conturul negru și cromatica pastelată. După stilul picturii întregii compoziții, icoane poate să aparțină lui Matei Țimforea.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-negre și mantie roșie și mână caii roșii cu aripi bronzii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-negrii, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Cerurile albastru-întunecate, de apus de soare, au firicele roșiatice, iar câmpurile albastre au denivelări și movile roșiatice, astfel în registrul inferior, pământul este reprezentat pe straturi și benzi cromatice alternative de brun, kaki, roșu, albastru și alb. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Prooroc Ilie. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Compoziția este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori roșii, frunze negre. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru violaceu, gri, brun, cafeniu, verde kaki, negru, alb. Icoana aparține lui Matei Țimforea, Cârțișoara, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877.
Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii înaripați. Sfântul este îmbrăcat în straie roșii și mantie omofor turcoaz și un înger, alături de prooroc în trăsură, mână caii. În registrul inferior este Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul roșu-turcoaz aruncat. În registrul superior este Dumnezeu-Tatăl, dăruind Binecuvântări, dintr-o mandorlă de nouri albi, care deschid Cerurilie, în partea dreaptă este Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos în brațe, ocrotind întreaga scenă, iar în stânga sunt doi îngeri care îndrumă și călătoresc dimpreună cu întreaga trăsură a Sfântului Ilie și doi serafimi. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul bleu-ciel deschis și senin al cerului. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe. Densitatea și alternanța cromatică foarte vie și armonioasă este specifică Țării Făgărașului. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Întreaga tematică iconografică este încadrată e un chenar decorativ geometrizant, format din alternanță de triunghiuri romboidale alb și roz cu contur auriu. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru bleu-ciel, turcoaz, gri, bronziu, brun și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Proroc Ilie Elisei IC XC Iisus Hristos MP Maica Domnului. Icoana este datată 1895 și este atribuită lui Matei Țimforea din Cârțișoara.
Icoana Judecata de Apoi imaginează a doua Venire a Lui Iisus Hristos pe pământ, după sfârșitul lumii. Toată lumea va fi chemată și judecată după faptele săvârșite. În cadrul tribunalului ceresc, se hotărăsc bucuria și fericirea veșniciei sau osânda. Icoana este realizată pe șase registre paralele: trei mandorle pe partea stângă, trei pe partea dreaptă. Dumnezeu-Tatăl este în ipostasul de Pantocrator în Slavă. Alături sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul înaintemergătorul Domnului. Urmează Apostolii și cetele de îngeri. Tronul Hetimasiei - a Judecății de Apoi - păstrează Sfântul Duh, reprezentat prin porumbel, dar și prin culoarea verde. Cetele oamenilor drepți sunt conduse de Sfântul Apostol Pavel, iar cetele oamenilor păcătoși sunt conduse de Moise. Spațiile reprezentate în icoană sunt: Raiul, râul de foc, cetatea Ierusalimului. Elementul antro-zoomorf este prezent - Leviathanul. Este descrisă și învierea morților. Sunt cântărite pe taler faptele bune și fărădelegile, păcatele, greșelile. Se remarcă numărul mare de personaje, complexitatea tematicii iconografice abordate. Întreaga tematică iconografică este încadrată de construcții arhitectonice; Împărăția Cerurilor. Cromatica este armonioasă, specifică stilului lui Matei Țimforea, din Cârțișoara: albastru bleu-ciel; roșu-roz, ivoriu, bej, verde kaki, verde olive, brun-bronziu, orange, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Judecata de Apoi 1898.
Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, galben-ocru și albastru regal, verde. Sfinții Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie, așezați în laterale, au Sfânta Evanghelie și crucile de mână, cu care binecuvântează. Între cei doi sfinți ierarhi, în miezul icoanei este Sfântul Ierarh Ioan Gură-de-Aur, mai tânăr, care binecuvântează cu ambele mâini. Fondul întregii tematici iconografice este format din 3 câmpuri paralele: alb, albastru și roz, cu elemente decorative circulare. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, roz, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, albastru regal și bleu-ciel, alb și negru. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori albe, roșii și verzi. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sf Vasile cel Mare Sf Ioan Gură-de-Aur Sf Grigorie Bagoslovu (Cuvântătorul). Icoana este pictată de Matei Țimforea, din Cârțișoara, Țara Făgărașului, fiind datată 1887.
- Maica Domnului Împărăteasă a Cerurilor, pe tron așezată, ține Pruncul Iisus Hristos, în brațe. Maica Domnului este îmbrăcată cu mantie cu maforion brun, cu interiorul căptușit cu verde închis. Poartă aureolă și coroniță roșie de împărăteasă. Pruncul Iisus Hristos este îmbrăcat cu gri și verde închis, are aureolă și binecuvântează cu mâna dreaptă. În registrul superior sunt ocrotitori și păzitori Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sprijinindu-se cu mâinile de cele două turnulețe - elemente decorativ geometrizante din structura arhitecturală a bogatului tron arhieresc al Maicii Domnului Împărăteasă. În registrul superior sunt Sfântul Mare Evanghelist Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Luca apare împreună cu simbolul reprezentativ - vițelul - Parabola Întoarcerii Fiului risipitor. În cealaltă parte este Sfântul Evanghelist Ioan, cu vulturul, asemenea căruia se înalță în zbor Cuvântul Dumnezeiesc, fiind Teologul Iubirii. Cromatica este armonioasă, caldă și luminoasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, ocru, brun, gri, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Maica Domnului MP Iisus Hristos IC XC. Icoana este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, pe laterale, ca două panglici late, cu ghirlande de flori mari, de culoare verde-gri. Icoana este datată 1866. Icoana este a lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.
Trupul Mântuitorului Iisus Hristos este coborât de pe cruce de patru ucenici, învelit în giulgiul alb și primit de Maica Domnului și două femei mironosițe purtătoare mir. În partea dreaptă, alături de Maica Domnului este și ucenicul cei iubit, Ioan Teologul, care va fi Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Teologul Iubirii. Compoziția este foarte simetrică, echilibrată. Petele de sânge de pe giulgiul alb, interiorul căptușit al maforiumului Maicii Domnului și scara, pe care se urcă ucenicii, sunt de culoare roșie. Veșmintele toate sunt verzi kaki, cu tonuri de bronz și olive-smarald. Cerul este albastru închis, ca de noapte de bleumarin. Inscripția în româno-chirilică este cu alb pe cerul ceruleum și se traduce Coborârea de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos IC XC. Icoana este pictată la Lancrăm, Valea Sebeșului, având o cromatică fină, delicată, puternică, armonioasă: verde, kaki, olive, smarald, albastru ceruleum, gri, bronz, alb, negru, roșu.
Prăz6.
Scena Cinei celei de Taină se desfășoară într-un interior sugerat de elemente arhitectonice, coloane, candelabru, candele. În centrul icoanei este Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântând mâncarea, la masă, alături de ucenici și apostoli. Cu brațul stâng îl ține lipit de piept pe Ioan cel iubit. Pe masă sunt așezate un potir pentru vin și tacâmuri și farfurioare mici.Personajele au chipurile expresive, veșmintele personajelor și faldurile feței de masă, cât și draperiile sunt pictate cu măiestrie de pictor. Veșmintele sunt predominant roșii. Cromatica este armonioasă și echilibrată, pornindu-se gradual dinspre exterior înspre interior, de la albastru spre alb, ajungându-se la albul luminos al mesei celor dăruite. Compoziția este încadrată de elemente de arhitectură, coloane, arcade, creându-se, astfel, intimitatea Cinei celei de Taină. Totul este concentric, strângându-se în jurul Potirului. Elemente de arhitectură se întrezăresc printre cele 5 coloane. Se întrezărește o cruce formată din axa verticală Potirul și candela și cea orizontală - brațele Îmbrățișării Mântuitorului - Dragostea jertfelnică atotcuprinzătoare. Icoana este a lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877. Inscripția din româno-chirilică se traduce Cina cea de Taină.
Icoaport
În centrul icoanei este Crucea aurie-bronzie, iar în dreapta crucii este Sfântul Împărat Constantin, și în stânga este Împărăteasa Elena, mama sa. Deasupra fiecăruia este inscripționat numele. În spatele Crucii, lipit de cruce, este un soare stilizat - Soarele alb al dreptății. Crucea găsită este susținută cu bucurie de cei doi sfinți. Veșmintele Sfinților Constantin și Elena sunt într-o combinație de roșu vermillon și verde kaki. Soarele din spatele Crucii și spațiul galben de lumină duce cu gândul la Crucea de lumină apărută pe cer In hoc signo vinces - prin acest semn vei învinge. Icoana este bogat ornamentată de culoare, lumină și detalii semnificative, elemente decorative geometrizante șerpuitoare și ondulatorii. Fondul icoanei este cerul de noapte, albastru ultramarin bleumarin întunecat. Întreaga compoziție este încadrată armonios de un chenar decorativ geometrizant roșu stacojiu-vișiniu cu linia albă șerpuitoare, specifică centrului de la Nicula. Cromatica este armonioasă și bogată: roșu vermillon, roșu stacojiu-vișiniu, galben-chihlimbar, albastru ultramarin bleumarin, verde kaki, ocru, alb, negru. Icoana este de Nicula. Inscripția din româno-chirilică se traduce Constantin Elena. Icoana este crăpată și lipită.