Palette & pigment
Silver in art
29,809–29,856 of 54,194 works · most celebrated first
Manteau gris bleu et chapeau assorti
Cléo
Sablon
Manteau bleu
Bécasse
Outdoor study
Hanasaari Sörnäisten edustalla
Pierrot
Perho Liiketalousopiston Töölön kampuksen Perhon Proffa -talo.
Pépita
Κοινοί Τόποι VI
Iisus Cristos Mare Arhiereu și Învățător
Taydo
Vincennes
Înfricoșata judecată de apoi
Tailleur bleu à jupe plissée
Truite
Argentine
Aukea Kaivohuoneen edustalla
'Banquets'
Fanfreluche
Grain de riz
Isabella
Cross section of the cardiovascular system
Kreivitär Ulrika Charlotta Sprengtporten
Χωρίς τίτλο
Smake
'Armada'
Waldlandschaft mit Tieren
Kristianinkatu idästä päin
Outdoor study
Icoana îi reprezintă pe Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași și pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare. Preacuvioasa este îmbrăcată în veșmânt roșu stacojiu-bordo-acajou, cu interiorul căptușit cu albastru și verde închis, ornat cu dungi albe subțiri. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. Mantia este prinsă la gât cu o fibulă aurie. În mâna dreaptă are un mănunchi de finic și în mâna stângă ține crucea. Alături de Sfânta Parascheva este Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, îmbrăcat în veșminte liturgice arhierești cu felon-omofor roșu stacojiu, cu interiorul indigo închis, ornat cu striații albe fine, și cu epitrahil verde cu trei cruci negre. Cu mâna dreaptă Binecuvântează, iar în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Fondul icoanei este albastru ultramarin bleumarin închis înspre violet-indigo, cu elemente decorative fitomorfe și astrale albe și roșii. Cromatica este armonioasă, deși întunecată și rece: roșu stacojiu, bordo, acajou, albastru ultramarin bleumarin închis, violet-indigo, galben chihlimbar, brun, bej, verde de China, alb. Icoana este de Făgăraș și aparține Anei Deji.
Envol de Dechirures
Moartea lui Gericault
Croquet
Phaedra
Maica Domnului
Outdoor study
Piège
Cactus
En visite
The Coronation Ceremony of Tsar Nicolai II in Moscow. Sketch
Siltamäen ostoskeskus.
Absinthe
'Angelina'
Falebalas
Liseron
Gemälde, Schwarzwald, um 1860