Works depicting Latin Cross
1–36 of 102 works · most celebrated first
The Crucifixion of Saint Andrew
The victory of faith
Cross from Bagergue
Saint Constantine and Saint Elena
Cross Embellished with Flowers
Monogram JHS in a Flaming Circle
The Cross
Small coffered ceiling panel with a cross and coats of arms in lozenge form
Sfântul Gheorghe
Sfinții Constantin și Elena
Încoronarea Fecioarei - reprezintă în centrul compoziției pe Fecioara Maria, în planul al doilea pe Iisus Hristos și Dumnezeu Tatăl ținând o coroană în mâini.
Icoană cu scene biblice pe două registre
Icoaauri
Răstignirea - schiță după van Dyck
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Tema iconografică: Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Sfântul, călare pe cal alb, este plasat în centrul icoanei. Veșminte ostășești, cizme înalte, tunică scurtă, roșie, cu mâneci verzi, pantaloni albaștri, bufanți.Capul descoperit, părul lung, negru, revărsat pe umeri. Aureola trasată cu mâna liberă. În mână ține o suliță lungă pe care o înfige în gura balaurului reptilian, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului. În jumătaea superioară o ghirlandă de trandafiri dispusă în arcadă deasupra sfântului. Icoana are caracteristici specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară,este mai încărcată totuși decât la icoanele niculene din prima perioadă. Paleta cromatică sobră, culorile intense:alb, orange, roșu, verde, albastru, negru. Rama profilată, de culoare neagră, dosul din scândură subțire de brad.
Compoziție - Paloș
Icoaceil
Temaapul
Icoai"(a
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Crucea(tipul calvarului, cu brațele treflate)susținută în partea de jos de cei doi împărați, Constantin și mama sa Elena, (cea care a descoperit crucea la Ierusalim).este plasată sub o arcadă semicirculară de trandafiri roșii. Corpul crucii ornamentat cu motive geometrice policrome(alb, roșu, negru, galben).Sfinții (3/4) sub brațele orizontale ale crucii, o susțin cu cîte o mână(diformă), în cealaltă mână țin câte un sceptru vegetal. Fețele sunt butucănoase, veșmintele identice(galben, negru și roșu), mitrele rotunde, aureolele trasate liber. Câmpul despărțit în două zone de o arcadă de trandafiri roșii(ruje): albastru de Prusia sub arcadă, alb în rest. Desenul este schematic, naiv, Paleta cromatică este dominată culorile calde(roșu, galben, orange) contrastul cu câmpul albastru.creând perspectivă cromatică. Rama este alcătuită din patru stinghii brune, îmbinate oblic; dosul este nou, din lemn subțire de brad.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea și ramura de finic în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu negru și griuri. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are aureolă. Fondul icoanei este cerul întunecat. Este o icoană cu aer cald, tomnatic, de octombrie 14, Praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva. Inscripția din româno-chirilică, de pe fondul întunecat al icoanei, se traduce Sfânta Parascheva. Are mâna stângă deschisă înspre privirea noastră, transmițând energia harică, mâna fiind în legătură cu ramura de finic, în formă de flacără. Icoana este foarte frumos realizată artistic și estetic, finețea nuanțelor cromatice și expresivitatea sfintei cuvioase remarcându-se într-un mod deosebit. Cromatica: roșu vermillon, brun-cafeniu, negru, ocru, gri, alb. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de o ramă roșie-vermillon, portocalie, reliefată din aceeași bucată de lemn.
Icoacrip
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorînd balaurul, într-o reprezentare caracteristică picturii târzii de la Nicula. Sfântul, călare pe calul alb,este plasat în centrul icoanei, tiparul fiind aproximativ același ca cel utilizat în perioada de înflorire a picturii pe sticlă la Nicula. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte cu pinteni, tunică scurtă și largă, roșie, pantaloni bufanți, albaștri.Capul este descoperit,părul lung, negru, lăsat pe umeri.Chipul are trăsături butucănoase, nasul lung, gura mică, ochii negri, cu umbre gri. Nimb realizat cu bronz auriu. . În mână ține o suliță lungă terminată cu o cruce, cu care omoară balaurul, diform, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului, minimalizat ca dimensiuni pentru a accentua puterea binelui. Calul diform, are picioarele din față ridicate, coama și coada negre, șaua împodobită. Scena este încadrată de o ghirlandă de flori (ruje) Câmpul este policrom: alburiu între flori și ramă, roșu între chenarul de flori și umerii sfântului, și sub picioarele calului și ocru în rest. Icoana are caracteristicile specifice picturi târzii de la Nicula: câmpul policolor, culori discordante, abundența detaliului, decor floral abundent, sticla de proveniență industrială, folosirea bronzului în locul foiței de aur. Rama profilată, îmbinată oblic la colțuri, este vopsită cu cafeniu. Stinghia verticală din dreapta lipsește. Pe spate are un dos tot din lemn. Sfântul Gheorghe era considerat sfântul cel mai mare peste turme, câmpuri și hergheliile de cai. Se mai considera că descuie primăvara și leagă iarna.
Prăznicar – Botezul lui IS HS
Icoai es
Icoamare
Icoana îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictați frontal, în picioare, ținând împreună în mână Crucea Răstignirii, ce domină central compoziția. Împărăteasa Elena ține în mâna stângă o ramură, îar împăratul Constantin are în mâna dreaptă un sceptru. Fondul icoanei e pictat integral doar în partea superioară unde apar în colțuri două ornamente din registrul vegetal, în rest e pictat cu laviuri colorate și decorat cu flori realizate din puncte, fiind vizibil fondul din hârtie argintată. Cromatica icoanei se compune din tonuri de roșu, alb, albastru, maro și gri. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară verde, decorată cu motive florale și geometrice) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn. Sticla are un fragment lipsă, de mici dimensiuni, în partea stângă-sus.
Icoana este pictată "în oglindă", pe suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfânta Cuvioasă Paraschiva(care se prăznuiește pe 14 octombrie) este redată așezată pe tron, cu coroană împărătească pe cap. Plasată central, cu doi îngeri în spatele tronului, sfânta este înveșmântată cu un maforion roșu cu intadosul albastru și galon galben. Cămașă multicoloră, albastru, verde, roșu, galben, cafeniu, la mijloc cu o cingătoare galbenă) Pe cap poartă o coroană mare, deschisă. În mâna dreaptă ține o cruce, iar cu stânga binecuvintează cu un gest stângaci.Chipul este ușor diform, arcadele ochilor umbrite, nasul mare, bărbia accentuată, ochii înguști, asimetrici. Tronul, de factură barocă, are spătarul în formă de aripă, cu brațele masive, cu un chenar îngust, aurit, cu volute în partea de jos și câte o cruce pe laturile de sus. Sfânta este așezată pe o pernuță lungă. În spatele tronului doi îngeri cu chipuri copilărești, veșminte lungi, nimburi aurite. os este completată cu linii orizontale pe fond bej. Câmpul este albastru(1/2 superior) cu inscripția cu negru, 1/3 inferior - cafeniu deschis, benzi orizontale. Desen încărcat, paleta cromatică petriță, culorile intense. Stratul pictural este exfoliat pe unele locuri. Rama închisă la culoare, este realizată din lemn de brad, profilată pe o porțiune mică la interior, Porțiunea mai lată este decorată cu "pieptenele", transversal. Dosul este realizat din scânduri subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie. Țăranii considerau că sfânta Paraschiva apără de grindină și de dureri de cap.
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Sunt reprezentați Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, aurită, simplă. Cei doi sfinți, sf. Elena din stânga și sf Constantin din dreapta, plasați sub brațele crucii, o susțin cu câte un braț. Sunt reprezentați cu veșminte împărătești, coroane pe cap, deschise, aurite, la fel cu nimbul delimitat cu alb. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru iar împărăteasa o ramură . Amândoi redați tineri, Împăratul cu păr și barba castanii, scurte. Înveșmântați cu tunici cu poale lungi, brodate cu motive fitomorfe, cu galoane late, aurite, delimitate de șiraguri perlate. Fond aurit, inscripția de culoare albă în partea de sus. Proporțiile sunt respectate, fețele expresive, detaliile lucrate minuțios, ceea ce indică un zugrav experimentat și școlit.
Icoabui.
Icoau, a
Icoaa și
Icoaior,