Works depicting Cult Object
289–324 of 381 works · most celebrated first
Icoavînd
Icoana de factură catolică îl reprezintă pe sfântul Teodor Tiron (306 d. Hr) sărbătorit pe 17 februarie.Sf. Teodor înveșmântat ca oștean: coif cu pene, armura și mantie roșie. În dreapta ține un coif cu stânga sulița. În planul doi o biserică catolică. Pe fondul alb, de o parte și alta a sfântului câte tulpină cu o floare roșie. Cromatica: predomină roșul(inclusiv ca desen) albastru, bleu, negru, maro, auriu, verde deschis, verde închis, fond alb.Ramă îngustă, patru stinghiii îmbinate oblic la colțuri.
Icoașat
Maica Domnului cu Pruncul, tip derivat din Hodighitria(Călăuzitoarea), stil ce indică o școală rusească. Maria 3/4, ține Pruncul pe mâna stângă. Isus îi ține mâna dreaptă cu ambele mâini. Fecioara privește către Prunc cu cu o expresie de tristețe. Înveșmântată cu stolă albastră, cu blicuri de culoare mai deschisă, și decorațiune delicată la mâneci.Maforion roșu vișiniu, anticipând patimile.Pe margine decorație fină, la mânecă franjuri delicați. Pe frunte și pe umeri poartă stelele întreitei Feciorii, în formă de floare cu petale aciculare. Steaua de pe frunte este parțial acoperită de coroana împărătească de tip rusesc, închisă, mare. Aureola din raze alb galbene dispuse orizontal și încadrate de un cerc trasat cu un instrument. Isus poartă același tip de coroană, înconjurată de aureola cu raze, peste care au fost inscipționate însemnele nimbului cruciger. Chipul matur, sobru, trist, privind către Maica Sa. Fața rotundă, capul și mâinile de proporții mai mici în raport cu corpul.Înveșmântat cu un chiton verde cu blicuri galbene, peste care poartă, petrecut pe umărul drept un himation roșu orange cu blicuri alb aurii.Desculț. Nimburile sunt înconjurate de steluțe mici, aurii, dispuse pe fondul bleu închis la o mică distanță de linia de contur. Lângă umărul drept al Maicii apare o inscripție parțial șterasă, cu majuscule, în slavonă,.(SPOPUȘNIINÎ METȘA?). Chenar lat de culoare neagră, care este depășit de aura Fecioarei în partea de sus.
Icoasubț
Maica Domnului Îl ține foarte strâns în brațe pe Pruncul Iisus Hristos, gol, fără hăinuțe, care are mânuțele lipite de obrajii Maicii Sale, atingându-Se de inima Maicii Domnului. Maica Domnului arată dragostea și ocrotirea, atingerea lor fiind de o tandrețe aparte, astfel numindu-Se Eleusa. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon cu interiorul căptușit cu gri-antracit. Veșmântul Maicii Domnului este foarte larg și încăpător, bogat în falduri și drapaje, dovedindu-se astfel, încă o dată, protecția maternă și Părintească. Amândoi au coroane împărătești și aureole galben-aurii. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru cobalt și luminos, în registrul interior și în exterior icoana este încadrată de un spațiu luminos alb-zinc. În registrul inferior, fondul este alcătuit dintr-un câmp luminos galben-chihlimbar. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, albastru cobalt, galben chihlimbar, gri și gri antracit, negru, alb, auriu. Icoana este mai rară, din punctul de vedere al abordării tematice, Pruncul fiind dezbrăcat, se remarcă o influență catolică, din pictura renascentistă. Întreaga icoană este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă din 5 ruje roșii vermillon foarte mari, amintind de crizantemele de toamnă, cu frunze gri-albăstrii. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoană pe lemn "Maica Domnului cu Pruncul Iisus"
Icoana reprezintă o Sfântă Cuvioasă, împreună cu trei îngeri serafimi și heruvimi. Sfânta este îmbrăcată în veșmânt în combinație de roșu vermillon, orange-ocru, verde-gri, alb. Se observă broderia cămășii interioare. Are mâna stângă ținută în dreptul inimii, în semn de închinăciune. În stânga Sfintei sunt trei îngeri cu aripile verzi-gri, lipiți de poala veșmântului Sfintei, ocrotindu-se reciproc. În registrul inferior, icoana are fondul format din valurile unei mări, alb cu crem-ocru, pe care merg Sfânta și Îngerii. În registrul superior, este cerul albastru bleu-ciel senin, încadrat de lumină de ocru de pe marginile icoanei, pe care este pictată o ghirlandă de ruje, formând un armonios chenar decorativ fitomorf. Icoana este rară, din punctul de vedere al tematicii iconografice abordate. Icoana este de Nicula, având o cromatică armonioasă, caldă și autumnală: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, verde-gri, galben-ocru, orange-ocru, bej, crem, alb, negru.
Tema icoanei este "Sfinții trei ierarhi, Vasile, Grigorie, și Ioan". Ordinea din icoană este, de la stânga la dreapta : Ioan Gură de aur(Zlotul), Vasile cel Mare și Grigore Teologul(Bogoslovul).Cei trei sfinți sunt pictați în picioare, Sf. Ioan și Grigorie ușor întorși către Sf Vasile plasat central. Redați în veșminte arhierești, cu însemne episcopale. Pe cap toți poartă mitră împodobită cu pietre scumpe, în mâna stângă țin Evanghelia iar cu dreapta binecuvintează prin atingerea degetului inelar de cel mare.De mâna dreaptă le atârnă bedernița, un veșmânt arhieresc în formă de romb. Reprezentarea celor trei respectă în mare indicațiile Erminiei, ceea ce arată că zugravul o studiase; Doar Sfântul Ioan este redat cu părul și barba negre, ceea ce nu corespunde descrierilor. Veșmintele sunt destul de simple, Sacosurile de culori diferite(roșu cărămiziu, galben ocru, brun închis) au în parte de jos o bordură lată, aurită decorată cu motive geometrice. Peste acestea este așezat omoforul mare, simplu, cu chenar pe margine . La gât poartă câte un engolpion rotund.În partea de jos se vede capătul epitrahilului deasemenea decorat cu motive geometrice și franjuri, așezat peste stihar. Aureolele sunt realizate cu foiță,delimitate de o linie albă, fină. Trăsăturile sunt foarte fine, cu aceent pe detalii, ceea ce denotă un iconar cu experiență și probabil școală. Proporțiile sunt respectate paleta cromatică dominată de culori calde valorate prin contraste cu culorile complementare și nuanțe. Fondul este realizat într-o trecere treptată, de la o culoare mai deschisă în partea de jos la un verde-albastru sus, ceea ce scoate în evidență figurile celor trei. Scrisul este caligrafic, foarte fin și ordonat, realizat cu o linie fină de culoare albă. Chenar dublu, roșu la exterior, auriu la interior. Icoana prezintă crăpături și lacune pe margine.
Răst
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt bej-galben-auriu, cu mantia și omoforul și maforiomul foarte largi, încăpătoare, în forma unui cort, extrapolând, până la metafora vizuală a unei mănăstiri, chiar monahismul ortodox din Moldova. Sfânta Cuvioasă Parascheva are în mâna dreaptă crucea și cu mâna stângă având palma deschisă înspre noi dăruiește har și liniște. Fondul icoanei este bleumarin închis, asemenea unei nopți întunecate cu stele luminoase albe - 12. Elementele astrale sunt desenate în crochiu sau mai stilizate, mari, de departe având forma unor păsări. De aici, reiese înrudirea monahicească cu Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, cea hrănită de păsări. Cele două cuvioase maici sfințite sunt reprezentante de seamă ale sfintelor din Moldova. Chenarul decorativ liniar este lat și de nuanța veșmântului luminos al Sfintei Parascheva. În alăturarea simbolurilor iconografice: steaua și pasărea, icoana primește o valoare semantic-teologică aparte. Icoana este deteriorată, cu absențe cromatice. Cromatica este armonioasă, dar foarte sumară: bej-galben-auriu, bleumarin, negru, alb.
Icoana este de iconostas, icoană împărătească. Maica Domnului este Împărăteasă pe tron, ținând în brațe Pruncul Iisus Hristos care are în mâna stângă un hrisov înfășurat și Binecuvântează cu mâna dreaptă. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon cu interiorul căptușit cu bej-ocru și sacos crem-luminos, are aureolă reliefată aurie. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în negru și auriu ocru-brun-bronziu, cu aureolă reliefată aurie. Veșmintele sunt ornamentate cu elemente decorative minuțioase albe, desenate cu rafinament, asemenea unui voal diafan de linii, cerculețe, romburi. Sacosul Maicii Domnului este o combinație armonioasă între olive și bej-crem. Veșmântul Pruncului Mântuitor este luminos-pictural, având o bordură de broderie fină aurie pe braț, altiță de cămășă tradițională. Fondul icoanei este luminos, olive-bronziu. Întreaga icoană este încadrată de un chenar reliefat auriu și roșu vermillon. Atmosfera este luminoasă și bizantină. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, ocru, crem, bej, olive, auriu, ocru-brun-bronziu. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP Maica Domnului IC XC Iisus Hristos. Icoana este din Rășinari, Mărginimea Sibiului.
Iisus Hristos este reprezentat în plan central, așezat pe teasc. Din coasta dreaptă pornește vița de vie, care formează o arcadă deasupra lui Hristos și se termină cu un ciorchine în mâinile Mântuitorului, pe care Acesta îl stoarce în potirul Sfintei Euharistii. Fondul e decorat cu frunze simple, esențializate. Cromatica icoanei se compune din tonuri de portocaliu, verde, albastru, maro, alb și auriu. Rama icoanei e profilată, bicromă (latura interioară roșie, iar cea exterioară maronie) și e formată din îmbinarea a patru baghete de lemn.
Câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare ce conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Pruncul Iisus care binecuvintează. Maforion negru, bogat, cu bordură albă, fină. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.Desen schematic, redus la extrem în redarea corpului. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În partea cealaltă un sfânt mucenic în veșminte lungi, dificil de identificat din cauza stratului de vernis îmbătrânit și a lacunelor din stratul pictural.Cromatica specifică pentru acest tip de icoane, tonuri de roșu, brun, galben, foița greu de deosebit din cauza verniului. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru.
În centrul spațiului pictural, prim plan, Sfântul Ioan Îngerul Pustiului, cu aripi mari,având în mâna stângă un rotulus desfășurat, cu dreapta ținând capul său tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat cu o mantie verde peste blana de cămilă, picioarele desculțe. În planul doi, dreapta, este redată scena aflării capului. Un călugăr îngenuncheat lângă capul aureolat al sfântului prooroc, un alt personaj în veșminte roșii(deși tot călugăr), prezentat în picioare, cu capul înclinat, indicând locul cu o săgeată (în alte icoane ambii călugări au lopeți). Este vorba de una dintre aflările capului sfântului, în zilele lui Constantin cel Mare. Aceasta s-a întâmplat în muntele Eleonului. În partea stângă a icoanei este redată nașterea sfântului Ioan. Pe un pat înalt, Elisabeta, în spatele patului, proorocul Zaharia, cu barbă lungă, albă, privind-o. În fața patului, o slujnică ținându-l în brațe pe pruncul Ioan, cu aureolă în jurul capului. Scena se petrece într-un iatac dintr-o clădire cu o turlă. În colțul din stânga sus, Iisus așa cum apare pe mahrama Veronicăi sau sfântul Keramion. Inscripții: pe chenar în partea superioară - Chipul Sfântului Ioan Înainte Mergătorul; în jurul nimburilor părinților proorocului -Elisaveta și Zaharia; în partea dreaptă a icoanei cu litere mici cursive: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe rotulusul desfășurat inscripții indescifrabile.Fondul - foița aurie brunificată, (partea de sus), pe care se proiectează crestele muntoase. Cromatica specifică acestui tip de icoane, predomină culorile calde, tonurile de brun, încadrate de bordura roșiatică( galben, ocru, tonuri de verde, brun, roșu, negru.) Desenul trasat cu linie fină. Suportul prezintă o crăpătură longitudinală, lacune ale stratului pictural.
Cei doi apostoli sunt redați într-o manieră naivă, populară. Apostolul Toma(stânga) și apostolul Simion sub încadrați de câte un portal semicircular cu decor fitomorf, cadrele fiind separate de stâlpii fusiformi decorați cu motivul funiei. Ambii apostoli sunt desculți, înveșmântați simplu(Toma chiton verde, himation roșu, Simon chiton roșu, himation alb). Apostolul Toma este redat tânăr, fără barbă, ținând în mână un rotulus, Simon cu barbă căruntă, în mână cu o carte. Fețele expresive, carnația roz, proporțiile respectate, dar se observă stângăcii. Fond: în partea de jos, pardoseala din dale de piatră, sus albastru de Prusia, inscripții prescurtate cu majuscule de culoare albă.
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta Crucii o scară, aducându-ne aminte de Scara Raiului. Mântuitorul Iisus Hristos Răstignit pe Cruce are o țesătură roz putred în jurul mijlocului și a coapselor. Crucea este brună. În registrul inferior sunt sulița, buretele îmbibat în oțet, uneltele și instrumentele de tortură mucenicească. Icoana are și elemente antropomorfe - craniul lui Adam. Fondul icoanei este cerul albastru regal și bronziu în spatele Crucii, prefigurând Lumina Învierii Domnului Iisus Hristos. Cerul este bogat ornamentat cu elemente astrale - soarele și luna, stilizate floral. În spațiul inferior, este un câmp galben solar de lumină. Cromatica este armonioasă: roz putred, albastru ceruleum, regal, gri antracit, galben solar, brun, crem, bej, bronziu, alb, negru. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Sfânta Cuvioasă Paraschiva este redată 3/4, frontal, într.o manieră naivă, specific țărănească. Chip oval, trăsăturile feței accentuate, ochii conturați cu negru, privirea îndreptată lateral, scrâncenele mult arcuite, nările mari, gura mică. Mâna stângă o ține la piept, dreapta ridicată în semnde binecuvântare. Înveșmântată cu un maforion roșu pal, cu decorațiuni vagi, albe, stola verde cu galben, porțiune decorată cu motive fitomorfe.Nimb galben cu linia de contur albă. Fond grena în partea de jos, gri în cea superioară. Chenar dublu, galben + grena.
Asocierea proorocului Ilie cu Arhidiaconul Ștefan este mai puțin întâlnită în iconografie, este posibil ca ea să pornească de la mustrarea pe care a făcut-o întâiul mucenic"precum odinioară Ilie", celor care-l huleau pe Hristos; sau să fi fost comandată ca atare de cineva. Icoana îi redă pe cei doi sfinți în picioare, ușor întorși unul către altul; Proorocul Ilie are părul și barba albe, și ține în mâna stângă un filacter desfășurat iar în dreapta o pană ridicată la înălțimea pieptului. Este înveșmântat cu o tunică neagră, peste umărul drept având petrecută o mantie lungă, roșu orange. În pandant, sfântul mucenic Ștefan, în haine de arhidiacon: orar petrecut peste piept, stihar cu bordură lată jos, mâneci largi tivite cu bordură de perle. În mâna stângă ține globul pământesc? În jurul capului amândoi sfinții au nimburi aurite. Pictura prezintă lacune.Fond albastru bleu, cu irizări pe linia orizontului. Inscripția este scrisă cu litere roșii, în partea de sus, deasupra fiecărui sfânt. Chenar îngust de culoare închisă. Proporțiile siunt respectate, fețele expresive, gesturile bine realizate, stilul picturii academiste de secol XIX, este vorba de un zugrav cu școală.
Câmpul icoanei este împărțit în patru casete dreptunghiulare în care sunt redati 3/4: Sfântul Ioan Botezătorul(ipostaza de înger al pustiului, în stânga cu o cruce, în dreapta un rotulus, mantie verde peste blana de cămilă), sfântul Nicolae ierarh(sacos roșu, capul desoperit, binecuvântând cu stânga, în dreapta Evanghelia), Arghanghelul Mihail(cu sabia de foc în stânga, în dreapta un înscris), Arhanghelul Gavriil(cu o floare în dreapta, cruce în stânga). Pictură de factură populară, naivă, fețele expresive, amintind de icoana coptă. Cromatica sobră, fond întunecat, inscripții cu alb, chenare dublate cu șiruri de puncte albe.
În icoană apar de fapt Sfinții împărați Constantin și Elena, întrucât "Înălțarea Sfintei Cruci", care se prăznuiește pe 14 septembrie, îl redă pe fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului ridicând crucea pentru a fi văzută de mulțime. În centrul compoziției se află crucea răstignirii, găsită de împărăteasa Elena la Ierusalim, căutarea crucii fiind determinată de arătarea pe cer a semnului în numele căruia împăratul Constantin a fost învingător "Întru acesta vei birui". Crucea este dreaptă cu brațele orizontale tăiate oblic, plasată pe un postament, de la întretăierea brațelor iradiind în cerc raze incandescente.De o parte și de alta, susținând-o cu câte o mână, cei doi împărați, având în spatele lor, câte o mulțime mare de oameni, grupați, femei în spatele Elenei, bărbați în spatele lui Constantin, între care și doi episcopi. Împărațiii sunt tineri, în veșminte împărătești de inspirație bizantină. Constantin poartă o coroană rotundă, închisă, asemănătoare unei mitre, iar în mâna dreaptă sceptru. Pe umeri are o mantie roșie, lungă, cu bordură aurie, peste un veșmânt 3/4 decorat pe margine cu motive fitomorfe, îmbrăcat peste o tunică albastră, simplă. Are părul și barba scurte, castanii, privire îndreptată lateral. Mama sa poartă deasemenea sceptru, iar pe cap un văl lung, alb. Tunică verde 3/4 peste un veșmânt lung, roșu. În spatele ei se disting femei cu veșminte lungi, ce acoperă și capul. Suportul icoanei este foarte degradat, la colțuri se observă urmele unui atac xilofag puternic, cu galerii mari. Fondul icoanei, verzui spre galben. Inscripția referitoare la "Înălțare", care probabil a determinat interpretarea temei iconografice, este scrisă în partea de sus.
Icoana reprezintă Înălțarea Domnului Iisus Hristos, în a 40-a zi după Învierea Domnului. Înălțarea are loc într-o zi de joi, asemenea cu Cina cea de Taină, Cina Euharistiei. În registrul superior, este Mântuitorul Iisus Hristos cu mâinile ridicate în Binecuvântare și Ocrotire, fiind ridicat și Înălțat pe o mandorlă de nouri albi-gri-crem. În registrul inferior, este Maica Domnului dimpreună cu 4 din cei 12 ucenici și apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos. Veșmintele sunt într-o combinație de roșu vermillon, gri, negru antracit, crem-bej. Fondul icoanei este cerul albastru regal, în registrul superior, iar în registrul mediu-lateral este un câmp luminos galben-chihlimbar. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de bujori-trandafiri - 7 ruje duble roșii mari. Cromatica este armonioasă și luminoasă: roșu vermillon, albastru regal, ceruleum, verde forest, galben chihlimbar, crem-bej, gri, negru antracit, alb. Icoana este rară, datorită tematicii iconografice abordate și are o compoziție simetrică, echilibrată și armonioasă. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.
Icoana este pictată pe spatele unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical. Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, susținînd crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, aflată pe un postament semicircular, are brațele trilobate și brațele însemnate cu cruci. Chenarul crucii este trasat cu negru, din două linii subțiri. Cei doi sfinți sunt reprezentați cu coroane împărătești, în picioare, sub brațele crucii. Veșmintele sunt simple, mantii aurii și tunici verzi.Câmpul- aceeași nuanță de orange cu tonuri de brun, rezultate din distribuția neuniformă a culorii. În partea de sus, prelungit lateral până la brațele crucii, chenarul specific Niculei, zăluțe albe pe fond brun. Compoziția se remarcă prin simetrie și valorația cromatică. Rama este pictată în cafeniu la interior și roșu la exterior.
Sfânta Mahramă este, conform sfintei Tradiții, cea mai veche icoană a lui Hristos, nefăcută de mâna omului. Sfântul Ioan Damaschin(filozof, teolog și iconograf din sec VIII) descrie originea acesteia în Dogmatica ortodoxă: Se știe din tradiție că pe când Avgar era regele Edessei, a trimnis un pictor să picteze chipul Domnului, dar din pricină că pictorul nu a putut să -l picteze din cauza luminii strălucitoare a feței, Domnul Însuși , punând haina pe obrazul Lui dumnezeiesc și de viață făcător, s-a imprimat pe haină chipul Lui și astfel a trimis-o lui Avgar, care îl dorea. Deși inscripțiile nu mai ajută la identificarea exactă a momentului ilustrat, icoana ilustrează momentul în care sfânta Mahramă este adusă regelui Avgar. Un înger plasat în centrul compoziției arată mahrama cu chipul lui Iisus înconjurat de nimbul cruciger. De o parte și de alta, plasați simetric, un episcop și un preot în vârstă, binecuvântând, în spatele lor regele, în pandant un personaj fără nimb, toți privind către chipul lui Hristos imprimat pe țesătură. Conform unei legende, chipul lui Hristos s-a imprimat și pe mahrama cu care Veronica i-a șters chipul în timpul patimilor. Compoziția este narativă, echilibrată, chipurile expresive. Cromatica specifică icoanelor de tip krasnushka, tonuri de pământ în combinație cu fondul foiței aurii(fond -1/4 superior). Bordura brun roșcată, lată, delimitat prin linii negre.Icoana prezintă urme de arsură.
Icoar în
Contururi incizate, trasate cu precizie.Sfântul redat frontal, în picioare, veșminte lungi,preoțești, felon roșu., Aureolă; Părul lung, lăsat pe umeri. In dreapta o cruce, în stânga o carte. Chenar pictat lat, zigzagat, alternanță cromatică(roșu, negru). Cromatica: roșu, negru, galben, culoarea lemnului. Inscripția scrisă drept, între linii orizontale incizate.
Sfânbrad
Piesă de formă dreptunghiulară, înfățișând imaginea a doi sfinți și Nașterea lui Iisus Christos. Scena este împărțită în trei registre: stânga sus - Sfântul Atanasie; dreapta sus - Sfântul Dumitru (cele două registre sunt despărțite de o ghirlandă); registrul inferior - în colțul din stânga sus al acestui registru se află un păstor cu oi, în stânga jos cei trei magi, în dreapta Iosif și Maria, iar central se află Pruncul Iisus. Deasupra capetelor Mariei și Iosif este scris cu litere chirilice - Nașterea lui Isus Hristos. Culori folosite: verde, negru, roșu, galben.
Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre mai-marii voievozi ai oștilor cerești. Sfântul Arhanghel Mihail este numit slujitorul Legii. Este îmbrăcat în haine de oștean militar, cavaler, cu cămașă verde, kaki și olive, vestă de zale, cu solzi aurii, cu tunică și mantie crem-bej. Ține în mâna dreaptă spada de război ridicată, fiind un sfânt luptător și apărător al Creștinismului și în mâna stângă Potirul pictat cu nuanțe de negru-gri-alb. Are aureolă și aripi gri-gălbui. Părul lung negru cade pe umeri. Fondul icoanei este verde-vernil. Icoana are un chenar decorativ geometrizant liniar roșu. Trăsăturile feței sunt foarte fin realizate, cu minuțiozitatea detaliului. Cromatica armonioasă este alcătuită din: roșu-vermillon, cărămiziu, ocru-galben, verde, gri, kaki, olive, alb, bej, negru. Icoana excelează prin cromatica armonioasă și foarte luminoasă și prin desenul riguros și detaliat. Icoana este de iconostas, din Rășinari, Mărginimea Sibiului și este de secol XVIII.
În spațiul dreptunghiular creat prin scobire(rezultă o ramă de 3 cm lățime), sunt pictați, în ax vertical, Sfinții trei ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan. Stratul pictural fiind înnegrit, nu se pot identifica exact fiecare din cei trei sfinți. Probabil ca cel din centru să fie Sf. Ioan Gură de Aur, cu părul și barba albe, în stânga fiind sf. Vasile cel Mare iar în dreapta sf. Grigorie Noul Teolog, toți în picioare. Toți trei țin în mîini cartea Sfântă.Veșmintele sunt arhierești, patrafirele au cruci în linii subțiri, doi dintre ei au veșmântul împodobit cu șiruri de puncte albe. Fondul este aurit, aureolele trasate cu linii subțiri, negre, în stilul icoanelor lipovenești. Pe partea de sus a ramei o inscripție în același stil. La mijloc chipul lui Isus și monogramul Acestuia.
Temas di
Icoa pre
Maica Domnului ține în brațe Pruncul Iisus Hristos, îmbrățișându-L și lipindu-L în dreptul inimii. Pruncul Iisus Hristos ține duios bărbia și obrazul Maicii Domnului cu ambele mânuțe. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforiomul roșu sângeriu cu interiorul și sacosul roz-gri-bej. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în brun-bronziu și albastru cobalt, cu aureolă. Fondul icoanei este cerul luminos-pal, împodobit cu elemente decorative, drapaje roșii, încadrând armonios tematica iconografică. Cromatica este vie, senină și luminoasă: roșu sângeriu, roz vermillon, alb, albastru cobalt, brun-bej, alb-ivoriu-crem, galben-ocru, alb, negru. Este o icoană din Mărginimea Sibiului.
Icoana reprezintă "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Compoziția este specifică iconografiei occidentale, cu masa dreptunghiulară. Iisus în centrul icoanei, așezat în spatele mesei, în partea dreaptă fiind ucenicul Ioan, cu capul pe umărul Lui. Isus frânge pâinea, instituind astfel Sfânta Taină a împărtășaniei "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". Cu mâna întinsă spre El se îndreaptă Iuda, spre împlinirea cuvintelor ce anunță trădarea : "Acela este, căruia Eu, întingând bucățica de pâine, i-o voi da. Și întingând bucățica, a luat-o și a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul". Ucenicii sunt grupați spre cele două capete în jurul mesei rectangulare. Pe fețele lor se citește nedumerire și îngrijorare. Pe masa se mai află potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…"Jos, în partea dreaptă a mesei se află vasul în care Isus le-a spălat picioarele ucenicilor. Figurile expresive, personalizate, proporțiile respectate, gesturile, drapajul veșmintelor, indică un pictor instruit, de școală apuseană. Icoana se agăța pe perete prin intermediul unui cui mare de fier. Datorită impurităților și urmelor de fum, nu se observă nici o inscripție.
Pictura este realizată pe două registre verticale, de înălțime aproape egală, în stil popular, cu respectarea în mare a indicațiilor canoanelor bizantine. În registrul superior , frontal, 3/4, sf. Atanasie și sf. Ierah Nicolae, în vârstă, cu părul și barba albe, Sf Atanasie ține în dreapta o cruce mică, în stânga o carte cu mâna acoperită.Epitrahil albastru cu cruci albe și sacos roșu. Sf Nicolae are fruntea înaltă, capul descoperit. Binecuvintează cu dreapta, în stânga ține cartea sfântă cu mâna acoperită. Epitrahil alb cu cruci roșii, sacos bleumarin. În registrul inferior, sfinții Dimitrie și Gheorghe călări .Ambii cai sunt pe două picioare, în pozițiile consacrate, sfinții războinici făcând gestul de ucidere cu lancea unul a balaurului, celălalt a lui Lie. Calul sf Dimitrie este roșu, cel al sf. Gheorghe alb. Redați naiv, cu capete mici, cu cozile înnodate. Sfinții înveșmântați cu culori complementare(roșu și albastru). Nimburile realizate cu culoare galbenă, cu linia de contur roșie. Culorile de fond complementare, albastru(Sf Atanasie) și roșu , verde -Sf Dumitru, albastru sf. Gheorghe. În partea de sus a fiecărui registru fondul este violet Paleta cromatică variată , culorile tari, ușor stridente. Pe spatele voleurilor apare inscripția IS HS; NI KA.
Icoauite