Paintings at "Dimitrie Gusti" National Village Museum
Page 6 of 13 · 452 works · most celebrated first
Piesa are o formă cilindrică, fiind lărgită în partea superioară și îngustată către bază. Are toartă situată în zona centrală a suprafeței. Este smălțuită și decorată cu motive geometrice: pe toată suprafața se găsesc forme geometrice (mai ascuțite și mai rotunjite), neregulate, realizate cu pensula; asemenea și toarta. La mijlocul cănii (în partea exterioară) se găsesc două cercuri incizate de jur-împrejur, acestea fiind singurele motive ornamentale ale obiectului. Culorile folosite pentru decorarea ulcelei sunt verde și negru, la interior piesa fiind de culoare bej (crem); fundul nu este smălțuit, culoarea fiind cea cărămizie.
Icoațiun
Icoau, n
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sunt reprezentați sfinții ierarhi Nicolae al Mirelor Lichiei și Vasile cel Mare, într-o asociere mai puțin întâlnită. Cei doi sfinți sunt redați 3/4, din ușor semiprofil, privind către stânga lor. Cu dreapta binecuvintează cu degetul inelar unit cu cel mare, în stânga țin o carte sfântă la piept. Poziția este mai puțin uzitată: sfântul Nicolae este plasat puțin în spatele sf Vasile, creînd perspectivă. Ambii sunt înveșmântați cu sacosuri roșu cărămiziu cu borduri aurite, stihare orange cu mânecuțe, aurite, omofor bleu cu chenar și cruci aurite. Pe cap au mitre rotunde, înalte, bipartite. Sfântul Vasile are la gât un engolpion circular, confundat probabil cu o decorațiune. Sfântul Nicolae are barba scurtă, părul lung, alb, iar sfântul Nicolae are babrba lungă, albă și părul castaniu. Câmp verde întunecat, cu porțiuni de bleu și orange în dreptul umerilor sfinților, corespunzător culorilor veșmintelor. Inscripția este scrisă cu negru, cei doi S fiind plasați în colțuri,. Compoziția este ușor comprimată. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri, profilate pe o porțiune mică la interior, vopsite cu o culoare maron închis-roșcat, peste care s-a aplicat un lac lucios. Are trei găuri circulare, suscentral și lateral jos, pentru a fi prinsă oblic(mai târzii) Dosul este realizat din brad, fixate în cuie.
Icoavînd
Icoa(secilă.
Icoana de factură catolică îl reprezintă pe sfântul Teodor Tiron (306 d. Hr) sărbătorit pe 17 februarie.Sf. Teodor înveșmântat ca oștean: coif cu pene, armura și mantie roșie. În dreapta ține un coif cu stânga sulița. În planul doi o biserică catolică. Pe fondul alb, de o parte și alta a sfântului câte tulpină cu o floare roșie. Cromatica: predomină roșul(inclusiv ca desen) albastru, bleu, negru, maro, auriu, verde deschis, verde închis, fond alb.Ramă îngustă, patru stinghiii îmbinate oblic la colțuri.
Icoașat
Buna gro
Icoan in
Maica Domnului cu Pruncul, tip derivat din Hodighitria(Călăuzitoarea), stil ce indică o școală rusească. Maria 3/4, ține Pruncul pe mâna stângă. Isus îi ține mâna dreaptă cu ambele mâini. Fecioara privește către Prunc cu cu o expresie de tristețe. Înveșmântată cu stolă albastră, cu blicuri de culoare mai deschisă, și decorațiune delicată la mâneci.Maforion roșu vișiniu, anticipând patimile.Pe margine decorație fină, la mânecă franjuri delicați. Pe frunte și pe umeri poartă stelele întreitei Feciorii, în formă de floare cu petale aciculare. Steaua de pe frunte este parțial acoperită de coroana împărătească de tip rusesc, închisă, mare. Aureola din raze alb galbene dispuse orizontal și încadrate de un cerc trasat cu un instrument. Isus poartă același tip de coroană, înconjurată de aureola cu raze, peste care au fost inscipționate însemnele nimbului cruciger. Chipul matur, sobru, trist, privind către Maica Sa. Fața rotundă, capul și mâinile de proporții mai mici în raport cu corpul.Înveșmântat cu un chiton verde cu blicuri galbene, peste care poartă, petrecut pe umărul drept un himation roșu orange cu blicuri alb aurii.Desculț. Nimburile sunt înconjurate de steluțe mici, aurii, dispuse pe fondul bleu închis la o mică distanță de linia de contur. Lângă umărul drept al Maicii apare o inscripție parțial șterasă, cu majuscule, în slavonă,.(SPOPUȘNIINÎ METȘA?). Chenar lat de culoare neagră, care este depășit de aura Fecioarei în partea de sus.
Icoasubț
Icoara d
Icoacafe
Icoana, întâlnită foarte rar, fiind și o reprezentare a temei "Facerea lumii" este caracteristică pentru pictura târzie de icoane de la Nicula(sticlă și culori industriale, cromatica, abundența florală, compoziția încărcată, câmp policrom). Primii oameni, Adam și Eva, în picioare lângă pomul Cunoștinței binelui și răului(care formează axa verticală a compoziției), după ce Adam a căzut la rândul lui în ispită și a mușcat din fructul oprit, devenind conștienți de goliciunea lor trupească. Au mijlocul înconjurat de câte o ghirlandă de flori roșii cu frunze verzi. Adam ține o mână la gât, gestul vrând să exprime înghițirea mărului, ceea ce a generat, conform legendei, apariția "mărului lui Adam".. Eva e cu mâna dreaptă întinsă spre șarpele care ține în gură mărul, tiparul(aproximativ același în toate icoanele din zonă) vrând să redea simultan succesiunea momentelor. Chipurile sunt expresive, redate din ușor semiprofil, ochii mari, ai lui Adam cu o undă de teamă și vinovăție. Părul le este lung, negru, lăsat pe umeri, Adam are mustață mică și barbă scurtă, Eva sânii accentuați. Corpurile ușor diforme. Pomul, cu tulpină dreptunghiulară, înaltă, în partea de sus având câteva ramuri subțiri cu frunze lanceolate și fructe roșii sugerând coroana. Șarpele de culoare verde, cu capul alb este încolăcit pe tulpină, cu capul întors în dreptul coroanei(iconarul nu a reușit redarea în spațiu). Câmp multicolor, bleu în partea de sus, roșu intens în pătrimea inferioară, ocru galben- banda de la mijloc. În partea de jos pictate flori pe tulpini, sus flori mari, roșii pe tulpini sinuoase. Rama profilată este alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic, pictată cu negru. Dosul este din lemn subțire de brad.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Compoziția combină tema Răstignirii lui Isus, cu prezența sfinților, lângă cruce fiind reprezentați sfinții împărați Constantin și Elena, zugravul deplasând în timp momentul găsirii crucii, ori reprezentarea lui Isus fiind simbolică. Crucea treflată, plasată pe un postament semicircular, pictată cu ocru, chenar verde și cercuri roșii, este redată în prim plan, constituind axul de simetrie al compoziției. Isus are corpul diform, capul mare, supradimensionat, ochii închiși, brațele scurte, mâinile diforme, trăsăturile anatomice schițate. În jurul mijlocului - veșmânt cafeniu. Cei doi împărați sunt redați 3/4, cu câte o mână diformă susținând crucea, în cealaltă mână o ramură verde(Constantin și o cruce). Au chipurile diforme, părul negru, lung, lăsat pe umeri. Împărăteasa are o coroană deschisă pe cap, împăratul o tocă rotundă închisă. Veșminte lungi, în culorile roșu și verde. În jurul capului au aureole. Câmpul alb, decorat cu două tulpini cu flori roșii globulare,(ruje) unite pe brațul vertical al crucii. Desenul este simplu, primitiv, compoziția echilibrată, paleta cromatică sobră, culorile intense:alb, ocru, negru, roșu, verde. Stratul pictural este exfoliat în mai multe locuri. Rama este alcătuită din patru stinghii profilate îmbinate oblic, culoare brună.
Tema icoanei este "Sfinții trei ierarhi, Vasile, Grigorie, și Ioan". Ordinea din icoană este, de la stânga la dreapta : Ioan Gură de aur(Zlotul), Vasile cel Mare și Grigore Teologul(Bogoslovul).Cei trei sfinți sunt pictați în picioare, Sf. Ioan și Grigorie ușor întorși către Sf Vasile plasat central. Redați în veșminte arhierești, cu însemne episcopale. Pe cap toți poartă mitră împodobită cu pietre scumpe, în mâna stângă țin Evanghelia iar cu dreapta binecuvintează prin atingerea degetului inelar de cel mare.De mâna dreaptă le atârnă bedernița, un veșmânt arhieresc în formă de romb. Reprezentarea celor trei respectă în mare indicațiile Erminiei, ceea ce arată că zugravul o studiase; Doar Sfântul Ioan este redat cu părul și barba negre, ceea ce nu corespunde descrierilor. Veșmintele sunt destul de simple, Sacosurile de culori diferite(roșu cărămiziu, galben ocru, brun închis) au în parte de jos o bordură lată, aurită decorată cu motive geometrice. Peste acestea este așezat omoforul mare, simplu, cu chenar pe margine . La gât poartă câte un engolpion rotund.În partea de jos se vede capătul epitrahilului deasemenea decorat cu motive geometrice și franjuri, așezat peste stihar. Aureolele sunt realizate cu foiță,delimitate de o linie albă, fină. Trăsăturile sunt foarte fine, cu aceent pe detalii, ceea ce denotă un iconar cu experiență și probabil școală. Proporțiile sunt respectate paleta cromatică dominată de culori calde valorate prin contraste cu culorile complementare și nuanțe. Fondul este realizat într-o trecere treptată, de la o culoare mai deschisă în partea de jos la un verde-albastru sus, ceea ce scoate în evidență figurile celor trei. Scrisul este caligrafic, foarte fin și ordonat, realizat cu o linie fină de culoare albă. Chenar dublu, roșu la exterior, auriu la interior. Icoana prezintă crăpături și lacune pe margine.
Începuturile Muzeului Satului Românesc. Troița din Rășinari și gospodăria din Drăguș, jud. Brașov (1936)
Răst
cană
Suportul este rudimentar, inegal, cu defecte vizibile, profunde, cu o crăpătură verticală. Conturul reprezintă schematic pe Maica Domnului cu Pruncul. Trăsăturile sunt reduse la esențial(ochi, sprâncene, nas, gură), mâini, conturul corpului.Aureola trasată cu un instrument este un element disonant în contrast cu restul ansamblului.La urechea Maicii este săpată a floare mică, sub formă de cercel.Pruncul este redat înfășat, cu corpul fusiform, cu o mână supradimensionată în mâna Maicii. Aceasta este înveșmântată cu roșu. Corpul Pruncului este vrâstat cu benzi, sugerând înfășarea. Părul este negru, scurt, ochii cu pupilele negre.Pe marginea icoanei este incizată o linie sbțire sub formă de chenar, iar fondul este bleumarin înstelat cu steluțe liniare cu centrul roșu.Aureole pictate cu galben. Impresia de ansamblu este aceea a unui desen suprarealist. Icoana a fost restaurată, culorile fiind accentuate.
Icoaă di
Câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare ce conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Pruncul Iisus care binecuvintează. Maforion negru, bogat, cu bordură albă, fină. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.Desen schematic, redus la extrem în redarea corpului. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În partea cealaltă un sfânt mucenic în veșminte lungi, dificil de identificat din cauza stratului de vernis îmbătrânit și a lacunelor din stratul pictural.Cromatica specifică pentru acest tip de icoane, tonuri de roșu, brun, galben, foița greu de deosebit din cauza verniului. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru.
În centrul spațiului pictural, prim plan, Sfântul Ioan Îngerul Pustiului, cu aripi mari,având în mâna stângă un rotulus desfășurat, cu dreapta ținând capul său tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat cu o mantie verde peste blana de cămilă, picioarele desculțe. În planul doi, dreapta, este redată scena aflării capului. Un călugăr îngenuncheat lângă capul aureolat al sfântului prooroc, un alt personaj în veșminte roșii(deși tot călugăr), prezentat în picioare, cu capul înclinat, indicând locul cu o săgeată (în alte icoane ambii călugări au lopeți). Este vorba de una dintre aflările capului sfântului, în zilele lui Constantin cel Mare. Aceasta s-a întâmplat în muntele Eleonului. În partea stângă a icoanei este redată nașterea sfântului Ioan. Pe un pat înalt, Elisabeta, în spatele patului, proorocul Zaharia, cu barbă lungă, albă, privind-o. În fața patului, o slujnică ținându-l în brațe pe pruncul Ioan, cu aureolă în jurul capului. Scena se petrece într-un iatac dintr-o clădire cu o turlă. În colțul din stânga sus, Iisus așa cum apare pe mahrama Veronicăi sau sfântul Keramion. Inscripții: pe chenar în partea superioară - Chipul Sfântului Ioan Înainte Mergătorul; în jurul nimburilor părinților proorocului -Elisaveta și Zaharia; în partea dreaptă a icoanei cu litere mici cursive: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe rotulusul desfășurat inscripții indescifrabile.Fondul - foița aurie brunificată, (partea de sus), pe care se proiectează crestele muntoase. Cromatica specifică acestui tip de icoane, predomină culorile calde, tonurile de brun, încadrate de bordura roșiatică( galben, ocru, tonuri de verde, brun, roșu, negru.) Desenul trasat cu linie fină. Suportul prezintă o crăpătură longitudinală, lacune ale stratului pictural.
Icoanghe
Cei doi apostoli sunt redați într-o manieră naivă, populară. Apostolul Toma(stânga) și apostolul Simion sub încadrați de câte un portal semicircular cu decor fitomorf, cadrele fiind separate de stâlpii fusiformi decorați cu motivul funiei. Ambii apostoli sunt desculți, înveșmântați simplu(Toma chiton verde, himation roșu, Simon chiton roșu, himation alb). Apostolul Toma este redat tânăr, fără barbă, ținând în mână un rotulus, Simon cu barbă căruntă, în mână cu o carte. Fețele expresive, carnația roz, proporțiile respectate, dar se observă stângăcii. Fond: în partea de jos, pardoseala din dale de piatră, sus albastru de Prusia, inscripții prescurtate cu majuscule de culoare albă.
Icoana îl reprezintă pe Sf. Nicolae 3/4, în veșmânt de marea ierarh, cu mitră pe cap, sub o arcadă de flori. Desenul este naiv, stângaci, ușor încărcat cu detalii. Sfântul, cu mitră înaltă pe cap, bipartită, aureolă de culoare galbenă, binecuvintează cu stânga diformă, cu unghii ascuțite, zugravul a desenat tiparul fără să țină seama de faptul că urma să picteze "în oglindă".În dreapta ține Evanghelia. Părul și barba sunt cărunte, părul lung, privirea este îndreptată ușor lateral. Mustățile mici, husărești. Înveșmântat cu un sacos roșu cu falduri din linii albe, epitrahil alb cu cruci negre și blicuri albe, stihar alb cu vrâste verzi.Câmpul icoanei este alb, cu o ghirlandă de trandafiri care se unesc deasupra aureolei, dublate de doup ramuri cu frunze albastre pliate pe conturul umerilor și capului personajului. Treimea inferioară: fond albastru de Prusia Cromatica este dominată de roșu și alb, culorile intense. Rama de culoare neagră, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri. Dosul este din lemn subțire de brad.
Sfânta Cuvioasă Paraschiva este redată 3/4, frontal, într.o manieră naivă, specific țărănească. Chip oval, trăsăturile feței accentuate, ochii conturați cu negru, privirea îndreptată lateral, scrâncenele mult arcuite, nările mari, gura mică. Mâna stângă o ține la piept, dreapta ridicată în semnde binecuvântare. Înveșmântată cu un maforion roșu pal, cu decorațiuni vagi, albe, stola verde cu galben, porțiune decorată cu motive fitomorfe.Nimb galben cu linia de contur albă. Fond grena în partea de jos, gri în cea superioară. Chenar dublu, galben + grena.
Asocierea proorocului Ilie cu Arhidiaconul Ștefan este mai puțin întâlnită în iconografie, este posibil ca ea să pornească de la mustrarea pe care a făcut-o întâiul mucenic"precum odinioară Ilie", celor care-l huleau pe Hristos; sau să fi fost comandată ca atare de cineva. Icoana îi redă pe cei doi sfinți în picioare, ușor întorși unul către altul; Proorocul Ilie are părul și barba albe, și ține în mâna stângă un filacter desfășurat iar în dreapta o pană ridicată la înălțimea pieptului. Este înveșmântat cu o tunică neagră, peste umărul drept având petrecută o mantie lungă, roșu orange. În pandant, sfântul mucenic Ștefan, în haine de arhidiacon: orar petrecut peste piept, stihar cu bordură lată jos, mâneci largi tivite cu bordură de perle. În mâna stângă ține globul pământesc? În jurul capului amândoi sfinții au nimburi aurite. Pictura prezintă lacune.Fond albastru bleu, cu irizări pe linia orizontului. Inscripția este scrisă cu litere roșii, în partea de sus, deasupra fiecărui sfânt. Chenar îngust de culoare închisă. Proporțiile siunt respectate, fețele expresive, gesturile bine realizate, stilul picturii academiste de secol XIX, este vorba de un zugrav cu școală.
Câmpul icoanei este împărțit în patru casete dreptunghiulare în care sunt redati 3/4: Sfântul Ioan Botezătorul(ipostaza de înger al pustiului, în stânga cu o cruce, în dreapta un rotulus, mantie verde peste blana de cămilă), sfântul Nicolae ierarh(sacos roșu, capul desoperit, binecuvântând cu stânga, în dreapta Evanghelia), Arghanghelul Mihail(cu sabia de foc în stânga, în dreapta un înscris), Arhanghelul Gavriil(cu o floare în dreapta, cruce în stânga). Pictură de factură populară, naivă, fețele expresive, amintind de icoana coptă. Cromatica sobră, fond întunecat, inscripții cu alb, chenare dublate cu șiruri de puncte albe.
În icoană apar de fapt Sfinții împărați Constantin și Elena, întrucât "Înălțarea Sfintei Cruci", care se prăznuiește pe 14 septembrie, îl redă pe fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului ridicând crucea pentru a fi văzută de mulțime. În centrul compoziției se află crucea răstignirii, găsită de împărăteasa Elena la Ierusalim, căutarea crucii fiind determinată de arătarea pe cer a semnului în numele căruia împăratul Constantin a fost învingător "Întru acesta vei birui". Crucea este dreaptă cu brațele orizontale tăiate oblic, plasată pe un postament, de la întretăierea brațelor iradiind în cerc raze incandescente.De o parte și de alta, susținând-o cu câte o mână, cei doi împărați, având în spatele lor, câte o mulțime mare de oameni, grupați, femei în spatele Elenei, bărbați în spatele lui Constantin, între care și doi episcopi. Împărațiii sunt tineri, în veșminte împărătești de inspirație bizantină. Constantin poartă o coroană rotundă, închisă, asemănătoare unei mitre, iar în mâna dreaptă sceptru. Pe umeri are o mantie roșie, lungă, cu bordură aurie, peste un veșmânt 3/4 decorat pe margine cu motive fitomorfe, îmbrăcat peste o tunică albastră, simplă. Are părul și barba scurte, castanii, privire îndreptată lateral. Mama sa poartă deasemenea sceptru, iar pe cap un văl lung, alb. Tunică verde 3/4 peste un veșmânt lung, roșu. În spatele ei se disting femei cu veșminte lungi, ce acoperă și capul. Suportul icoanei este foarte degradat, la colțuri se observă urmele unui atac xilofag puternic, cu galerii mari. Fondul icoanei, verzui spre galben. Inscripția referitoare la "Înălțare", care probabil a determinat interpretarea temei iconografice, este scrisă în partea de sus.
Icoa cee
Icoana este pictată pe spatele unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical. Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, susținînd crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, aflată pe un postament semicircular, are brațele trilobate și brațele însemnate cu cruci. Chenarul crucii este trasat cu negru, din două linii subțiri. Cei doi sfinți sunt reprezentați cu coroane împărătești, în picioare, sub brațele crucii. Veșmintele sunt simple, mantii aurii și tunici verzi.Câmpul- aceeași nuanță de orange cu tonuri de brun, rezultate din distribuția neuniformă a culorii. În partea de sus, prelungit lateral până la brațele crucii, chenarul specific Niculei, zăluțe albe pe fond brun. Compoziția se remarcă prin simetrie și valorația cromatică. Rama este pictată în cafeniu la interior și roșu la exterior.
Sfânta Mahramă este, conform sfintei Tradiții, cea mai veche icoană a lui Hristos, nefăcută de mâna omului. Sfântul Ioan Damaschin(filozof, teolog și iconograf din sec VIII) descrie originea acesteia în Dogmatica ortodoxă: Se știe din tradiție că pe când Avgar era regele Edessei, a trimnis un pictor să picteze chipul Domnului, dar din pricină că pictorul nu a putut să -l picteze din cauza luminii strălucitoare a feței, Domnul Însuși , punând haina pe obrazul Lui dumnezeiesc și de viață făcător, s-a imprimat pe haină chipul Lui și astfel a trimis-o lui Avgar, care îl dorea. Deși inscripțiile nu mai ajută la identificarea exactă a momentului ilustrat, icoana ilustrează momentul în care sfânta Mahramă este adusă regelui Avgar. Un înger plasat în centrul compoziției arată mahrama cu chipul lui Iisus înconjurat de nimbul cruciger. De o parte și de alta, plasați simetric, un episcop și un preot în vârstă, binecuvântând, în spatele lor regele, în pandant un personaj fără nimb, toți privind către chipul lui Hristos imprimat pe țesătură. Conform unei legende, chipul lui Hristos s-a imprimat și pe mahrama cu care Veronica i-a șters chipul în timpul patimilor. Compoziția este narativă, echilibrată, chipurile expresive. Cromatica specifică icoanelor de tip krasnushka, tonuri de pământ în combinație cu fondul foiței aurii(fond -1/4 superior). Bordura brun roșcată, lată, delimitat prin linii negre.Icoana prezintă urme de arsură.
Icoa Co
Icoar în