Artwork
Memorial card for Albert
Memorial card for Albert is a print by the Impressionist artist BOXES ANONYMOUS. It dates from 1861 and is held in the collection of the Victoria and Albert Museum. This printed memorial card commemorates Prince Albert, Queen Victoria’s consort, who died in 1861.
About this work
The text is a memorial for someone named Prince Albert, mentioning he died in 1861.
This is a small, framed piece of paper with black text on a light background. The frame is made of dark wood with simple metal corners shaped like stars. The writing looks old-fashioned, and the edges of the paper are slightly uneven.
The text is a memorial for someone named Prince Albert, mentioning he died in 1861. The words are printed in a formal, serious style, like an old announcement.
If you want to see more like this, check out the Victoria and Albert Museum.
Overview
This printed memorial card commemorates Prince Albert, Queen Victoria’s consort, who died in 1861. Produced by the London printer J. T. Wood at 278 Strand, the card is a modestly sized paper work framed in dark wood with simple metal star‑shaped corners. The design combines letterpress text with an embossed decorative element.
Subject & Meaning
The card’s inscription formally honors the late prince, stating his title and relationship to the queen, followed by a brief four‑line verse that reflects the period’s solemn tone of mourning. The language and layout convey a dignified tribute appropriate to a royal memorial of the mid‑nineteenth century.
Technique & Style
Executed with letterpress printing, the text appears in black type on a light background, characteristic of Victorian ephemera. An embossed motif is integrated into the surface, adding a tactile dimension to the otherwise flat print. The typography and phrasing employ the formal, antiquated style typical of official announcements of the era.
History & Provenance
Printed in London by J. T. Wood, a known commercial printer operating from Strand, the card would have been distributed shortly after Albert’s death in 1861. Its survival in a framed condition suggests it was retained as a personal or institutional keepsake, possibly within a collection related to the Victorian royal family.
Context
During the 1860s, printed memorials were a common means of disseminating official notices of death and expressing public grief. The card reflects the broader Victorian culture of elaborate mourning practices and the use of printed media to circulate royal announcements across the United Kingdom.
Artist & collection
Artist
Boxes Anonymous left us with a simple trick: they made mourning feel like a work of art.
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta pe ucenicul cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și în stânga pe Maica Domnului Îndurerată, Jalnică și Plângătoare. Veșmintele Maicii Domnului sunt gri-sable și mantie roșie. Sfântul Ioan este îmbrăcat în roșu și galben-ocru. Mântuitorul Iisus Hristos are o țesătură roșie în jurul mijlocului și a coapselor. În planul superior sunt simboluri astrale: soarele, deasupra Maicii Domnului, luna, deasupra Sfântului Ioan și câte un înger în fiecare colț din registrul superior. În registrul inferior, paralel cu Crucea sunt și lujere foarte înalte cu flori mari, elemente fitomorfe, care înlocuiesc prezența ucenicilor și martorilor la suferință. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ceruleum, verde-spanac-avocado, galben-ocru, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Răstignirea Lui Iisus Hristos IC XC Sf Ioan MP Maica Domnului.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.
Mântuitorul Iisus Hristos, fiind răstignit pe Cruce, are în dreapta și în stânga două lujere înalte, elemente fitomorfice, înlocuind pe ucenicul cel iubit, care a stat lipit de pieptul Învățătorului, la Cina cea de Taină, mai precis, pe Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Evanghelistul Iubirii și pe Maica Domnului Îndurerată, Jalnică și Plângătoare. În registrul superior, îndepărtat sunt simbolurile astrale: soarele, deasupra lujerului și florii Maicii Domnului, lujerului și florii Sfântului Ioan. Fondul icoanei este negru. Cromatica este armonioasă, dar foarte săracă: roșu vermillon, ocru, crem, bej, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos.
Sfântul Mare Ierarh Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, sau Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazianz. Este unul din cei Trei Sfinți Ierarhi, alături de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Ioan Gură-de-Aur. Sfântul Grigorie are Sfânta Liturghie a Darurilor înainte Sfințite, care se săvârșește în timpul Postului Mare. Este îmbrăcat în veșminte liturgice arhierești, sacos roșu vermillon, epitrahil verde, nuanță de spanac-avocado, cu patru cruci. Poartă mithră și aureolă. Ține în mâna stângă Sfânta Evanghelie deschisă și binecuvintează cu mâna dreaptă. Fondul este albastru ceruleum cu stele albe. Icoana este de Țara Oltului. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, verde spanac-avocado, albastru ceruleum, nergu, alb. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Grigorie.
Icoana Schimbarea la Față reprezintă pentru teologia ortodoxă punctul-cheie în privința privirii și vederii Chipului Lui Dumnezeu. Compoziția iconografică Îl înfățișează pe Hristos stând nemișcat, învăluit în Slava și Pacea, izvorâte din El Însuși. Iisus Hristos este străjuit de Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul în stânga și de Profetul Moise, în dreapta. Mântuitorul Iisus Hristos între cei doi Moise și Ilie formează un cerc perfect, ce se află sub vălul de lumină necreată, Lumina Sfântului Duh. În registrul inferior, în contrast cu nemișcarea registrului superior, se remarcă dinamismul celor trei martori ai Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos: Petru, Iacob și Ioan. Veșmintele sunt realizate în combinație de gri cu roșu, gri cu albastru, gri cu galben-ocru. Mandorlele de nouri albi rotunzi, pufoși despart și unesc registrele. Mântuitorul Iisus Hristos este deasupra vârfului Muntelui Tabor al Galileii. Cromatica este picturală și armonioasă: alb, galben, auriu, ocru, albastru bleu-ciel, brun, cafeniu, negru. Icoana este semnată - semnătură indescifrabilă și datată 20 oct 1831. Inscripția din româno-chirilică se traduce: Schimbarea la Față.
Icoasia,
Suprescu
Icoana reprezintă Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Icoana este împărțită patru secvențe: Nașterea Mântuitorului este în centrul icoanei. Pruncul Iisus Hristos, înfășat în scutece este ținut în legănuț de Maica Domnului și de Dreptul Iosif, logodnicul Fecioarei Maria. În registrul superior este ilustrată venirea magilor după steaua cea călăuzitoare. În colțul drept, este un înger îmbrăcat în cămașă roz, aplecându-se din Ceruri, pentru a privi și a mângâia bucuria Nașterii Pruncului. În registrul inferior este ilustrată îmbăierea Pruncului de către câteva tinere fecioare. Alături este Dreptul Iosif care se arată nedumerit de Taina minunată a Nașterii Domnului și de păstrarea Fecioriei Maicii Domnului și după Naștere. În centrul icoanei este steaua cea călăuzitoare cu un mănunchi de raze luminoase, aducătoare de vestea cea bună. Urcând spre dreapta, întâlnim un ciobănel păstor cu oile. Elementele de arhitectură sunt foarte minuțios realizate, creându-se atmosfera Nazareth-ului. Este o alternanță cromatică luminoasă și vie de roșu zmeuriu, roz, albstru turcoaz-smarald, galben chihlimbar, gri și brun. Cerurile sunt deschise. Icoana este foarte bogată în narațiune. Registrele se întrepătrund armonios. Inscripția din româno-chirilică se traduce Nașterea ICXC Iisus Hristos.
Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea în mâna dreaptă și un mănunchi de finic în mâna stângă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu, cu interiorul căptușit cu verde absint și elemente decorative albe, cu manșete pictate cu verde și galben. Veșmântul roșu este acoperit de floricele micuțe albe și este prins la gât cu o fibulă rotundă. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. Fondul icoanei este împărțit în registrul superior cer albastru ultramarin foarte închis, cu stele albe, luminoase. În registrul mediu și inferior, icoana este segmentată pe fâșii paralele, de niveluri de spiritualitate, pornindu-se de jos, din nuanțe de roșu, verde și galben: jertfă, înduhovnicire, luminare. Chipul Sfintei Parascheva este lipsit de culoare și trăsături, fiind deteriorată. Cromatica este senină și vie: roșu vermillon, stacojiu, albastru ultramarin, verde absint, galben chihlimbar, gri, alb, brun, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Parascheva.
Brutăria lui Mamut