Paintings at ASTRA National Museum Complex

Tripticul de față are pe laterala din stângă o icoană, care o reprezintă pe Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva din Epivat, Tracia, cu Sfintele Moaște la Iași. Are crucea în mâna dreaptă și o ramură de finic în mâna stângă. Este îmbrăcată în cămașă lungă albă - sacos, acoperit cu veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu verde și griuri. Maforiomul este închis la gât cu o broșă - fibulă. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. Fondul icoanei este cerul albastru de un ton cobalt, cu stele roșii. Icoana este foarte frumos realizată artistic și estetic, finețea nuanțelor cromatice și expresivitatea sfintei cuvioase remarcându-se într-un mod deosebit. Inscripția din româno-chrilică se traduce Sf Parascheva. Cromatica este armonioasă: roșu, albastru, verde, gri, negru, alb.

Vas ceramic de formă rotundă și profil tronconic aplatizat cu pereții larg evazați. Fața farfuriei a fost introdusă în angobă albă, decorația a fost făcută cu pensula. Pe fundul vasului sunt trei crengi de brad circumscrise. Pe pereți au fost pictate trei spirale punctate. Buza a fost împărțită în două registre: primul cu șapte valuri întrerupte; al doilea val continu, punctat. La posterior, baza este perforată pentru atârnare și incizată inscripția ,,D. Șchiopu''. Cromatica: fond: motive: verde, galben.

Maica Domnului este înveșmântată în maforiom roșu vermillon, cu interiorul albastru ceruleum cu dungulițe subțiri albe, cu franjuri verzi-galbene, cu aureolă aurie împodobită cu coroană orange de Împărăteasa Cerurilor. Sacos-ul Maicii Domnului este alb cu dungi roșii-albaste. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în ocru-kaki-verde olive și are, de asemenea, coroană și aureolă aurie. Pruncul Iisus Binecuvântează cu mâna dreaptă, și arată înspre Maica Domnului cu mâna stângă. Fondul icoanei este albastru bleu-ciel senin, în registrul superior și galben-ocru, în registrul inferior. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de bujori-trandafiri, 4 ruje roșii, mari, cu frunze verzi smarald și galbene. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz-trandafiriu, galben-ocru, crem, bej, verde brad, smarald, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Maica Domnului. Icoana este din Nicula.

Maica Domnului ține în brațe Pruncul Iisus Hristos, înveșmântat în sacos bej-auriu. Pruncul arată cu mâna dreaptă înspre Maică arătându-ne-O și Maica arată către Prunc arătându-ni-L ca fiind calea, adevărul și viața, Este o icoană de tip Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon cu interiorul și ciupag negru, cu mărgețule albe, ca la coronița de Împărăteasă. Fondul icoanei este deschis-auriu-bronziu, luminos, dar foița aurie este deteriorată. Chipurile și trăsăturile fețelor sunt luminoase prin privire, atitudine și aureole. Cromatica este caldă și luminoasă: roșu-vermillon, galben-ocru, brun, bej, negru. Rama icoanei este realizată din aceeași bucată de lemn cu icoana însăși, este reliefat-sculpturată, basorelierf crestat, realizându-se o trecere ușoară de la icoană la ramă. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC MP Iisus Hristos Maica Domnului.

Maica Domnului este reprezentată ținând în brațe Pruncul Iisus Hristos care ține cu mâna dreaptă Sfânta Scriptură pe genunchi și Binecuvântează cu mâna stângă, arătându-ne-o pe Maica Domnului. Maica Domnului arată calea cu mâna stângă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon, cu interiorul verde fin-dungat cu alb, are coroniță de Împărăteasa Cerurilor, salbă de aur și aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în auriu ocru-brun-bronziu, cu fine nervuri-striații verzi și alb-albastre, are părul mai lung, până la umeri și are aureolă. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin bleumarin. În registrul superior, de o parte și de alta, sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, susținând coronița de Împărăteasă. Sfinții Arhangheli au și globul pământesc cu crucea, simbolul chivotului sfințit. Au aripile verzi și stau îngenuncheați pe mandorle de nouri rotunzi albi-crem. Cromatica este armonioasă și caldă: roșu vermillon, alb, albastru bleu-ciel, verde kaki, auriu, ocru-brun-bronziu. Icoana este de Țara Oltului.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-negre și mantie roșie și mână caii roșii cu aripi bronzii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-negrii, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Cerurile albastru-întunecate, de apus de soare, au firicele roșiatice, iar câmpurile albastre au denivelări și movile roșiatice, astfel în registrul inferior, pământul este reprezentat pe straturi și benzi cromatice alternative de brun, kaki, roșu, albastru și alb. Întreaga narațiune este segmentată de lanțuri de nouri, mandorle mari sau mici, albe sau aurii. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Prooroc Ilie. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Compoziția este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori roșii, frunze negre. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, roz, albastru violaceu, gri, brun, cafeniu, verde kaki, negru, alb. Icoana aparține lui Matei Țimforea, Cârțișoara, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1877.

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași este așezată pe tron împărătesc, având crucea în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu galben și albastru. Peste maforionul roșu, sfânta cuvioasă are coroniță și aureolă. În spatele tronului, stânga și dreapta, este câte un înger păzitor. În registrul superior este un segment de ghirlandă decorativă, cu flori și frunze. Fondul icoanei este împărțit în o treime de cer albastru și doua treimi vegetație de deal verde, lipite prin stele albe. Stelele sunt desenate asemenea unor floricele stilizate. Compoziția este elaborată și detaliile se întrepătrund armonios cu alternanța cromatică: roșu vermillon, galben, albastru, verde, alb. Este o icoană cu aer luminos, specific Țării Făgărașului. Inscripția în chirilică este pe albastrul cerului, în traducere Sfânta Paraschiva. Cromatica: albastru, roșu vermillon, galben, ocru, verde olive, alb, negru.

Domnul Iisus Hristos primește Botezul, în râul Iordanului, din partea Sfântului Mare Prooroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul, care se află în stânga Mântuitorului. Mântuitorul este înfășurat cu o pânză de culoare brună-bronzie împrejurul șoldurilor și a coapselor. În dreapta Lui, este un grup de îngeri evlavioși, care Îl așteaptă cu două ștergare albe gata să înveșmânteze Trupul Domnului. Sfântul Ioan Botezătorul este îmbrăcat cu o mantie brună-bronzie și un himation alb-brun sau o haină din păr de cămilă. Cerurile de culoare brun-gri-aurie sunt deschise și izvorăște o rază de lumină, pe care se pogoară porumbelul, simbolul Sfântului Duh, pe creștetul Mântuitorului. Mandorla de nouri rotunzi, care permite deschiderea Cerurilor au o alternanță cromatică de roșu-vermillon și verde. Cromatica este specifică Țării Făgărașului: auriu, roșu vermillon, verde kaki, bej, gri, ocru, brun-nisipiu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Botezul IC XC Iisus Hristos Ioan. Icoana este datată 1868 și este atribuită lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.

Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași are crucea brun-bronzie în mâna stângă, binecuvântând, și o ramură de finic, bogată în frunze, în mâna dreaptă. Este îmbrăcată în veșmânt roșu vermillon, cu interiorul căptușit cu gri și brun-bronziu, cu bordura de dantelă verde-galbenă. Sacosul este alb-zinc cu dungi roșii-albastre, dispuse în formă de aripi paralele, cu danteluță și guleraș gri-verzui. Sfânta Cuvioasă are părul negru lung, lăsat pe umeri, coroană roșie cu gri-verzui și aureolă luminoasă. Fondul icoanei este cerul albastru bleuciel, în registrul superior și un câmp luminos de galben-chilimbar, în registrul inferior. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă formată din 12 ruje roșii, dispuse acoperitor asemenea unei arcade-bolți. Inscripția din româno-chirilică se traduce Paraschiva. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, albastru cobalt și bleu-ciel, verde forest și smarald, bronziu, negru, alb zinc. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Gherla.

Sfân

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul de foc, tras de doi cai roșii. Sfântul este îmbrăcat în straie brun-kaki și mantie brună-ocru și Îngerul din spate mână caii cu aripile roșii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care se ține de carul de foc al sfântului prooroc. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, așa și Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc. În registrul superior este Dumnezeu-Tatăl, care binecuvântează și Îngerul care ține hățurile cailor. În colțul din dreapta este Ochiul Divin înscris în triunghiul Sfintei Treimi. Între registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon și sângeriu, verde kaki, verde mușchi-de-pădure, gri, nisipiu, ocru, bronziu, alb și negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sf Proroc Ilie Elisei. Icoana aparține lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului. Icoana este datată 1859.

Maica Domnului este înveșmântată în maforiom roșu vermillon, cu mantia lungă, acoperitoare, strânsă în josul poalei, asemenea ca la arhierei și este împodobită cu un ornament dintr-un caroiaj alb-negru. Are mâinile ascunse, sub mantie și Pruncul Iisus Hristos este, de asemenea, învelit, ocrotit de mantia maforiomului. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în roșu vermillon și gri antracit și are, de asemenea, aureolă aurie. Fondul icoanei este cerul albastru bleu-ciel alburiu, în registrul auperior. În registrul inferior, este un câmp luminos de grâu copt de culoarea galben-chihlimbar. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă de 6 ruje roșii, cu interiorul format dintr-o zăluță neagră. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Tematica este mai rară, fiind inspirată dintr-o icoană rusească Maica Domnului „Sporirea minții”. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru bleu-ciel, galben chihlimbar, gri antracit, bronziu, alb, negru. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Icoana îl reprezintă pe Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând Cerurile, în carul, tras de doi cai roșii, de foc. Sfântul este îmbrăcat în straie verzi și mantie roșie și mână caii. Chipul Sfântului Ilie este unul ascetic, asemenea Sfântului Ioan Botezătorul. În registrul inferior sunt Sfântul Prooroc Elisei, ucenicul Sfântului Ilie, care prinde cojocul aruncat și un țăran plugar, care ară pământul cu un plug tras de doi boi albi. Țăranul plugar este Adam. Cele două registre paralele, cerul și pământul, sunt despărțite de un lanț din nouri albi-verzi, o mandorlă, care lasă Cerurile să se deschidă. Asemenea țăranului plugar, care ară pământul, Sfântul Ilie Tesviteanul ară Cerurile cu carul de foc și biciul în mână. Între cele două registre există comunicare și interferență, atât semantică, cât și cromatică. Fondul este albastrul ultramarin al cerului înnourat de ploaie, dar totodată și bogat în ruje roșii. Compoziția este amplă, dezvoltată pe registre și relații între personaje. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru ultramarin, gri, petrol, bronziu, bru, verde mușchi de pădure, verde olive, kaki și alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sf Ilie. Icoana este de Țara Oltului.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde kaki, felon brun, epitrahil orange, aureolă. Are barbă foarte lungă, fața palidă, ascetică și ochii blând-pătrunzători. În mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și cu aceeași mână ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic - un schelet gri-cenușiu, antracit, cu coarne de diavol. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Cu mâna dreaptă sfântul ierarh binecuvântează. Ciuma este călcată în picioare se Sfântul Haralambie, iar de sub scheletul antropomorfic-zoomorfic și diabolic, ies și fug trei oameni, salvați și vindecați de făcătorul de minuni și tămăduitorul de boli. În dreapta Sfântului sunt alte trei personaje care îi mulțumesc sfântului pentru ajutor. În registrul îndepărtat sunt elemente arhitectonice, cu o bogăție de detalii decorative. În registrul superior pe o mandorlă din nouri este Dumnezeu Binecuvântând și pe o altă mandorlă este Îngerul Arhanghel Gavriil așezând cununa de mucenicie pe capul Sfântului Haralambie. Fondul este cerul brun-gri. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant, pe laterale, ca două panglici late, cu ghirlande de flori mari, de culoare verde-gri-turcoaz. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sfântul Mucenic Haralalmbie. Cromatica este frumoasă, deosebită și armonioasă: orange - roșu vermillon, verde spanac-avocado, verde kaki, gri, brun, bronziu, alb, negru. Icoana este datată 1875. Icoana este a lui Savu Moga, din Arpașu de Sus, Țara Făgărașului.

Icoaării

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este așezat călare pe un cal alb, cu șaua ocru-galbenă, omorând balaurul gri-verzui cu lancea, pe care o ține cu amândouă mâinile. Fondul icoanei este roșu vermillon, cu un spațiu luminos de galben-chihlimbar în împrejurul Sfântului Gheorghe, în centrul icoanei ușor întrepătrundu-se toate culorile. Mantia Sfântului Mucenic Purtător de Biruință este roșie vermillon cu liniuțe albe, având tunica ocru-galbenă, cu mânecile verzi-olive înspre gri, pantalonii cărămizii și cizmele negre. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant alb-zinc și de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o ghirlandă din 5 ruje roșii-cărămizii, cu motivul linii albe șerpuite în interior, cu frunze gri-verzui, alungite. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, cărămiziu, corai, vernil, olive, gri-verzui, kaki, galben-chihlimbar, bronziu, brun, crem, alb și negru. Icoana excelează prin cromatica armonioasă-pastelată și prin desenul fin. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Icoana prăznicar, pictată pe lemn, are două fețe: Sfinții Apostoli Petru și Pavel și Sfinții Împărați Constantin și Elena. Sfântul Petru, înveșmântat în verde și roșu, are în mâna dreaptă cheile Împărăției Cerești și în mâna stângă Sfânta Evanghelie. Apostolul Pavel, este înveșmântat în roșu și galben, are sabia și spada Cuvântului. Prezentarea celor doi apostoli este una simetrică și echilibrat-compozițională. Chipurile sunt foarte expresive, cu trăsături fine. Pe cea de-a doua față a icoanei prăznicar, în centrul icoanei este Crucea, iar în stânga crucii este Sfântul Împărat Constantin și în dreapta este Împărăteasa Elena, mama sa. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, orange, verde, brun, galben-ocru, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfinții Apostoli Petru Pavel. Icoana este deteriorată, fisurată pe mijloc.

Sfântul Arhanghel Mihail, slujitorul legii, unul dintre mai-marilor voievozi ai cetelor cerești. Este îmbrăcat în cămașă-tunică neagră, cu vestă de zale aurie-bronzie, elemente decorative zoomorfice pe brațe, cu mantie roșie, pantaloni gri-verzui, cizme brune-ocru și are aripile brune-ocru deschise. În mâna dreaptă ține sabia-spadă și în mâna stângă ține de păr un omuleț gol, cu mâinile împreunate pe piept - adică un om care a trecut cu bine peste judecata faptelor și este salvat, pus în partea dreaptă a celor credincioși. Fondul este gri-verzui, olive, cu chenar decorativ geometrizant format dintr-o linie subțire roșie-vermillon. Cromatica este vie, puternică și armonioasă: roșu vermillon, olive, negru, brun, ocru, acajou. Inscripția din româno-chirilică se traduce: Sf Mihail.

Maica Domnului este înveșmântată în cămașă femeiască tradițională, sacos roșu vermillon, cu interiorul și mânecile de culoare verde-văratic, de nuanță spanac-avocado, cu danteluță bronzie la baza gâtului, cu maforion roșu vermillon, cu aureolă. Maica Domnului are gâtul neacoperit cu veșmânt și pe sub maramă se observă părul șaten castaniu. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în alb și verde kaki-lime-olive, cu aureolă. Pruncul Iisus arată cu mâna dreaptă înspre Maica Domnului, prezentându-ne-O, iar în mâna stângă ține un hrisov înfășurat. Maica Domnului arată înspre Pruncul Iisus Hristos cu mâna dreaptă, prezentându-ni-L ca fiind Mântuitorul Calea, Adevărul și Viața. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin, în exterior, iar în interior este o fereastră de lumină galbenă. Întreaga icoană este încadrată de un chenar decorativ geometrizant roșu-acajou cu linia albă șerpuitoare, între cele două chenare paralele: albastru și galben. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, acajou, albastru cobalt, verde văratic, galben solar, brun, auriu, ocru-brun-bronziu, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos. Icoana este din Nicula.

Dumnezeu-Fiul ține Crucea pe umărul drept, Dumnezeu-Tatăl are aureola triunghiulară, semn al Sfintei Treimi. Veșmintele sunt roșii vermillon cu albastru ultramarin. Deasupra este Sfântul Duh, sub forma porumbelului alb pogorât din Cerurile deschise, dintr-un soare roșu cu raze albastre, asemenea unei flori uriașe. Mandorla de nouri albi rotunzi este înlocuită, în această icoană, de soarele-floare, de unde se pogoară Sfântul Duh. În registrul superior, icoana este încadrată de un chenar decorativ format din elemente fitomorfe, ruje roșii cu frunze albastre bleumarin. În registrul inferior sunt mandorle de nouri rotunzi albi și albaștri bleuciel. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon, albastru cobalt și bleumarin, bleu-ciel, ocru, gri, brun, bronziu, alb, negru. Este o icoană de Gherla, nuanțele de albastru sunt edificatoare. Ceea ce este atrăgător la această icoană este crochiul naiv de căsuță, desenată aproape ca de un copil, în centrul icoanei, asemenea unei chemări, deschideri și așteptări în Împărăția Cerurilor. Este o căsuță-fereastră, un petec de suflet luminos. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfânta Treime.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos verde-văratic, felon roșu vermillon și epitrahil galben, cu o cruce mică orange, cu aureolă. Fiind foarte bătrân, are barbă albă, lungă sură și părul șaten-castaniu lăsat pe umeri. În mâna stângă are Sfânta Evanghelie închisă și cu mâna dreaptă Binecuvântează, și ține în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are secera în mână și coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. În registrul superior, în dreapta este Dumnezeu-Tatăl Binecuvântând, de pe o mandorlă de nouri albi-crem și în stânga sfântului ierarh, este un înger îngenuncheat pe un nor, cu aripile galbene, care așează cununa de mucenicie pe capul Sfântului Haralambie. În registrul inferior, este o alternanță de câmpuri galbene-verzi cu elemente florale de câmp, iar în registrul mediu sunt elemente de arhitectură. Fondul icoanei este cerul albastru regal cu steluțe albe-roșii, astfel creându-se o simetrie compozițională. Cromatica este armonioasă: albastru regal, cobalt, roșu vermillon, galben chihlimbar, verde văratic, brun, bej, crem, alb, negru se întrepătrunde estetic cu detaliile minuțioase ale desenului. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos Sf Mucenic Haralambie. Icoana este din Țara Oltului, Șcheii Brașovului.

Vas ceramic de formă tronconică aplatizat pe bază inelară, ușor adâncit. Există două registre ornamentale, unul plasat de jur împrejurul buzei cu motive geometrice: un unel de culoare portocalie, cercul conturul inelului este negru. Al doilea registru plasat în centru cu motive fitomorfe, iar în interiorul acestora se găsesc: un măr, un strugure și o pară. Cromatică: fond: alb; motive: portocaliu; verde; galben; albastru; negru.

În centrul icoanei este Crucea roșie vermillon, pe care este răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. În stânga crucii este Sfânta Împărăteasă Elena, și în dreapta este Împăratul Constantin. Veșmintele sfinților împărați sunt pictate cu roșu vermillon și verde-smarald-gri. Poartă coroane împărătești și aureole de sfinți, mantiiile de împărați le au prinse la gât cu fibulă. Crucea are capetele brațelor cu elemente decorative trilobate roșii vermillon-verzi. Fondul este cerul albastru ceruleum-regal. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf, format dintr-o bogată ghirlandă de trandafiri-bujori, formată din 6 ruje roșii mari. În interiorul icoanei este un spațiu galben luminos cu umbre roșii paralele. Cromatica este armonioasă: roșu vermillon-cărămiziu, albastru ceruleum-regal, verde smarald, gri, bej, crem, bronziu, brun, ocru, alb, negru. Inscripția în româno-chirilică se traduce Constantin și Elena. Icoana este din Nordul Transilvaniei, Nicula.

Maica Domnului îl ține în brațe pe Pruncul Iisus Hristos care are în mâna stângă un hrisov înfășurat și Binecuvăntează cu mâna dreaptă. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon și sacos albastru-vernil, are peste maforiom aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în alb și auriu ocru-brun-bronziu, și are aureolă. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru cobalt deschis. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de un chenar decorativ geometrizant galben-ocru, cu linia albă șerpuitoare, semnificând ideea de veșnicie, de mărturisire. Cromatica este armonioasă, tomnatică, specifică Niculei: roșu vermillon, alb, albastru cobalt, verde, kaki, auriu, ocru-brun-bronziu. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP IC XC Maica Domnului Iisus Hristos.

Sfânn Ar

Icoana Îl reprezintă pe Dumnezeu-Tatăl în Trei Fețe, Sfânta Treime sau Sfânta Troiță. Este redat șezând pe un tron arhieresc, cu o structură bogat ornamentată decorativ, cu elemente geometrizante. De remarcat este și perna rulou albastră cu ciucuri galbeni. Veșmântul arhieresc este roșu vermillon, cu elemente brun-bronzii. Aureola este și rotundă și hexagonală, înscrisă și circumscrisă. Fondul este albastru cobalt. Icoana este de Mărginimea Sibiului. Cromatica este puternic-vie: albastru cobalt, brun, bronziu, roșu vermillon, alb, negru.

Icoană cu tema. Fecioara și pruncul Isus, ținut în mâna dreaptă; sus un chenar cu flori. Cromatică: fond albastru; culori: negru; alb; verde; galben.

Maica Domnului este Împărăteasă pe tron, ținând în brațe Pruncul Iisus Hristos care are în mâna stângă un hrisov înfășurat și Binecuvintează cu mâna dreaptă. Maica Domnului arată calea cu mâna dreaptă, deci este Hodighitria. Maica Domnului este înveșmântată în mantie cu maforion roșu vermillon cu interiorul căptușit cu verde și sacos albastru, poartă coroniță de împărăteasă și aureolă. Pruncul Iisus Hristos este înveșmântat în verde kaki și auriu ocru-brun-bronziu, cu coroană și aureolă. Tronul este bogat geometrizant decorat. Maica Domnului stă cu picioarele pe o periniță rotundă. Fondul icoanei este cerul de culoarea albastru ultramarin cu steluțe aurii. Întreaga icoană este încadrată de un chenar decorativ geometrizant și floral. Atmosfera luminoasă și bizantină a icoanei este dată și de floricelele albe de pe veșmânt și steluțele aurii de pe albastrul cerului. Icoana este de iconostas, de aceea are dimensiunile mai mari. Și este de tip Maica Domnului Împărăteasa Cerului și a pământului. Cromatică: roșu vermillon, alb, albastru, verde kaki, auriu, ocru-brun-bronziu. Inscripția din româno-chirilică se traduce MP Maica Domnului IC XC Iisus Hristos. Icoana este datată 1831, pe fondul roz, de la picioarele Maicii Domnului. Icoana este din Țara Făgărașului, pictată fiind de Ioan Pop de Făgăraș.

Icoana este una contemporană, fiind pictată pe lemn. În partea superioară este înscrisă, în slavonă, denumirea temei ilustrate. În registrul superior este ilustrat Dumnezeu Tatăl binecuvântând, în zona mediană este redată Sfânta Fecioară cu Pruncul Iisus în brațe, iar la stânga de sus în jos: Arhanghelul Mihail, 8 sfinți, așezați doi câte doi, la partea inferioară apostolii Pavel și Petru. În partea dreaptă îi întâlnim pe Arhanghelul Gavril, 8 sfinți așezați doi câte doi, dedesubt credincioșii Iov și Pimen. Pe versoul icoanei este înscris un text în grafie chirilică și numele localității Mahmudia. Cromatică: foiță aurie (fond și porțiuni din veșminte), roșu; maro; albastru; negru.

Icoana îl reprezintă central, supradimensional, pe Sfântul Cuvios Părinte Avraam, îmbrăcat în veșminte roșii și albastre, cu un ștergar alb legat de brâu, în care are nenumărați creștini. Acest ștergar reprezintă, de fapt, sânul lui Avraam, adică o parte a Împărăției Cerurilor, acolo unde este fericirea mult-dorită. În mâna stângă ține Sfânta Scriptură - Biblia - deschisă, iar cu mâna dreaptă binecuvântează neamurile și noroadele. În registrul superior este Dumnezeu Binecuvântând și Maica Domnului ocrotind. În registrul inferior sunt elemente arhitecturale, reprezentând spațiul concret al istoriei neamurilor. Fondul este albastrul regal al cerului. Întreaga icoană este încadrată de un chenar fitomorf, format dintr-o ghirlandă de flori galbene și frunze, pe un lujer agățător. Inscripția din româno-chirilică se traduce IC XC Iisus Hristos MP Maica Domnului Părintele Avraam. Icoana este de pe Valea Sebeșului. Cromatica este armonioasă și elegantă, discretă: roșu vermillon, stacojiu, albastru regal, verde, galben, gri, alb, negru.

Icoaport

Icoana reprezintă Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci - 14 septembrie. Mântuitorul Iisus Hristos este urmat de Apostoli și Sfinți Părinți ridicând Sfânta Cruce. Veșmintele sunt într-o combinație de verde, kaki, brun, olive, gri, ocru. Crucea înălțată este central pictată, iar Mântuitorul Iisus Hristos este înveșmântat și în razele de lumină ale Slavei Harului. Compoziția este foarte echilibrată, relația dintre personaje fiind încadrată de elemente de arhitectură, de o parte și de alta. În registrul inferior, este un caroiaj de kaki-ocru. Fondul este albastrul ceruleum al cerului. Pe lângă crucea aurie, cea mare și centrală, mai sunt încă trei cruci, aduse de cei care Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos. Tematica iconografică, mai rară, este încadrată de un chenar decorativ geormetrizant romboidal. Icoana este de Laz, Valea Sebeșului, cu o cromatică armonioasă: albastru ceruleum, verde, brun, kaki, ocru, olive, negru, alb. Icoana este datată 1903. Inscripția din româno-chirilică se traduce Duminica după Ziua Crucii IC XC Iius Hristos.

Icoana ilustrează Duminica lui Zaheu vameșul. Central este Mântuitorul Iisus Hristos, urmat de ucenici și locuitorii cetății, având împrejurul Lui mulțime - opt personaje. Într-un smochin este Zaheu, care doritor să-L vadă și să-L cunoască pe Iisus Mesia, se urcă asemenea unui copil, fără de nici o rușine sau constrângere. Mântuitorul îl vede și-i spune să se dea jos, să-L primească în casa lui. Bucurie! În registrul îndepărtat, sunt elemente de arhitectură, cetatea. Fondul este albastru regal înspre cobalt, în degrade. Veșmintele sunt pământii: brun, nisipii, bej, maro, kaki, roșii vermilon. Un personaj, ducându-și mâna la față, râde de copilăria lui Zaheu. Slava Lui Dumnezeu se vede prin Lumina albă de raze luminoase, care Îl înveșmântează. Întreaga tematică iconografică este încadrată de un chenar decorativ fitomorf. Icoana este deosebită, atât prin tematica abordată, cât și prin realizarea picturală, artistică, estetică. Întrega imagine este o altă interpretare a Învierii Domnului Iisus Hristos, prin Bucuria dăruită prin nădejdea mântuirii! Cromatica este dulce-luminoasă și armonioasă: brun, bej, kaki, olive, roșu vermillon, albastru regal, albastru cobalz, alb, negru. Icoana este de Laz, Valea Sebeșului și este datată 1901. Inscripția din româno-chirilică se traduce Duminica lui Zaheu Zah.

Cei Sfinți Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură-de-Aur slujesc și săvârșesc Sfânta Liturghie împreună. Sunt înveșmântați în veșminte liturgice: sacos, felon și epitrahil mithră și aureolă. Cromatica veșmintelor este vie și luminoasă: roșu vermillon, orange-cărămiziu, galben-ocru și albastru ceruleum și bleu-ciel, verde și alb. Sfântul Vasile cel Mare are crucea în mâna dreaptă și binecuvântează și în mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă. Sfântul Ioan Gură-de-Aur, central, tânăr cu barba brunetă, binecuvântează cu ambele mâini și are pe bedernița romboidală un chip de sfânt, element antrpomorf. Alături este Sfântul Grigorie care ține în mâna stângă cârja-sceptrul arhiepiscopală și binecuvântează. Fondul întregii tematici iconografice este albastru ceruleum în exterior și centrale bleu-ciel. Sfinții trei ierarhi sunt încadrați de coloane și arcade-bolți, schițându-se astfel structura arhitecturală de biserică. În registrul inferior este un un caroiaj alb-ocru, o lespede de fundație puternică - reprezentând credința creștin-ortodoxă. Cromatica este luminoasă și armonioasă: roșu vermillon, orange, verde spanac-avocado, galben-ocru, brun, albastru ceruleum și bleu-ciel, gri, alb și negru. Este o icoană de Valea Sebeșului. Inscripiția din româno-chirilică se traduce: Sfântul Vasilie Sfântul Ioan Sfântul Grigorie. Icoana este datată 1909.

Sfântul Mare Mucenic Haralambie, făcător-de-minuni și vindecător de boli, este cel mai bătrân mucenic din cei prăznuiți de creștini. Este cunoscut ca și făcător-de-minuni, vindecător de boli și ocrotitor al caselor familiilor creștine. Central este pictat Sfântul, îmbrăcat cu veșminte liturgice, arhierești, cu sacos roșu vermillon-cărămiziu și albastru cobalt bleumarin, cu dungi subțiri și dese albe și epitrahil verde, cu trei cruci albe și aureolă. Cu mâna dreaptă binecuvântează și cu mâna stângă ține Sfânta Evanghelie închisă și în lanț ciuma, reprezentată antropomorfic și zoomorfic - o vietate goală și diavol, cu trăsături umane, având o seceră în labele cu gheare. Ciuma, simbolizând boala incurabilă și moartea, are coarne de diavol, fiind, totodată și păcatul, patima, aducătoare de moartea duhovnicească. Întreaga compoziție iconografică este încadrată de elemente de arhitectură ecclesială: arcadă și boltă. Fondul central este cerul albastru ceruleum, cu elemente decorative astrale, stele albe și roșii. Cromatica este deosebită: roșu vermillon, albastru ceruleum, cobalt și regal, verde spanac-avocado, cafeniu, alb, negru. Icoana este de Țara Făgărașului. Inscripția din româno-chirilică se traduce Sfântul Haralambie. Icoana aparține Anei Deji, din Făgăraș.

Icoana reprezintă Pogorârea Duhului Sfânt, Cincizecimea sau Rusaliile, una dintre cele mai vechi sărbători, considerată în tradiția creștină ziua întemeierii Bisericii. Este prăznuită la 50 de zile după Învierea Domnului Iisus Hristos. A avut loc convertirea a 3000 de oameni. Este numită Duminica cea Mare. Duhul Sfânt S-a Pogorât asupra Apostolilor, sub forma limbilor de foc. Maica Domnului este prezentă la Pogorârea Duhului Sfânt, în mijlocul Apostolilor. În cadrul icoanei, Maica Domnului este înveșmântată în sacos alb, cu dungi albastre verticale și felon, maforion roșu-vermillon. În stânga și în dreapta Maicii Domnului sunt doi dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, înveșmântați în sacos alb cu dungi albastre și mantii roșii. În registrul îndepărtat în dreapta și în stânga sunt doi îngeri înveșmântați cu lumină galbenă. În registrul superior este un soare roșu vermillon-orange, cu raze verzi, reprezentând Cerurile deschizându-se. Sfântul Duh este reprezentat ca un porumbel alb pogorându-Se, întâlnit de asemenea și la Botezul Domnului Iisus Hristos. Fondul icoanei este cerul albastru-vernil-gri, încadrat de un chenar decorativ fitomorf, format din ghirlande trandafirii roșii, cu frunze verzi și galbene. Trandafiri - ruje pentru că este Praznicul Rusaliilor, verzi pentru că este Sfântul Duh, galbene pentru că este reamintirea Învierii Domnului Iisus Hristos. Cromatica este armonioasă: albastru-vernil-gri, verde brad, galben-chihlimbar, ocru, roșu vermillon, alb, negru. Inscripția din româno-chirilică se traduce Rusaliile. Icoana reprezintă o tematică iconografică mai rară, dar esențială. Icoana este din Nicula.