Artwork
The Christ Child with Saints Boris and Gleb
The Christ Child with Saints Boris and Gleb is an unspecified painting. It dates from 1649 and is held in the collection of the Metropolitan Museum of Art. This small painting depicts three standing figures, likely religious, against a dark ground.
About this work
Subject & Meaning
The work's title specifies these companions as Saints Boris and Gleb, establishing the iconography as a sacred assembly centered on the young Jesus.
Created in 1649, this Russian religious painting depicts the Christ Child accompanied by two male figures identified as saints. The work's title specifies these companions as Saints Boris and Gleb, establishing the iconography as a sacred assembly centered on the young Jesus. As a piece of religious art, the image serves to represent the holiness of these specific Russian martyrs in the presence of the divine.
The composition focuses on the interaction between the central holy figure and the flanking saints, emphasizing their spiritual connection and shared sanctity within the Orthodox tradition.
History & Provenance
Created in Russia in 1649, the religious painting titled The Christ Child with Saints Boris and Gleb is attributed to an anonymous Russian painter. The work depicts the Christ Child alongside the saints Boris and Gleb, along with a male figure. Specific details regarding the original commission, the identity of the patron, or the precise chain of ownership leading to its current location are not documented in the available records.
The piece is currently held in the collection of the Metropolitan Museum of Art. Its physical dimensions measure 11.4 units in height and 10.8 units in width. The artwork remains a significant example of mid-17th-century Russian religious art, though the historical narrative of its initial creation and subsequent transfers prior to its museum acquisition is not detailed in the provided sources.
The Christ Child with Saints Boris and Gleb is held in the collection of the Metropolitan Museum of Art in New York. It is catalogued as part of the museum's holdings, though the specific accession or inventory number is not disclosed in the available documentation. The work, dated 1649, is recorded in the Met’s collection database and described as a Russian religious painting.
No exhibition records are provided in the sources consulted, indicating that the painting has not been listed in publicly documented exhibitions to date.
Context
The painting, dated 1649 and created in Russia, portrays the Christ Child with Saints Boris and Gleb and belongs to the genre of Russian religious art. It is part of the Metropolitan Museum of Art's collection, where it is studied as an example of mid‑17th‑century devotional works that blend traditional Orthodox iconography with emerging Western stylistic influences. Scholarship highlights its significance for understanding the transitional phase in Russian art history, noting its reception as a culturally valuable piece within museum contexts.
The artwork's provenance and attributes are documented in contemporary records and museum catalogs, underscoring its role in the broader narrative of Russian religious painting.
Overview
This small painting depicts three standing figures, likely religious, against a dark ground. The central figure, identified as the Christ Child, holds a staff topped with a cross. Flanking him are two saints, distinguished by their long, patterned robes and golden halos. The artwork exhibits signs of age, including fading and visible cracks in the paint surface.
Technique & Style
The painting's aged appearance is characterized by its faded colors and a network of cracks across the surface, indicative of its historical trajectory. Despite this, elements such as the shimmering gold patterns on the robes and the luminous halos remain discernible. The dark background, coupled with remnants of gold lettering, suggests a traditional iconographic approach, emphasizing the spiritual rather than a naturalistic setting.
Artist & collection
Pe panoul central este reprezentată Maica Domnului Hodighitria(Călăuzitoarea). Pruncul stă în picioare, amândoi fiind înveșmântați în straie împărătești. Maica ține Pruncul cu mâna stângă, cu dreapta arată către El. Voleul stâng, jumătatea inferioară - Sfântul Gheorghe călare pe cal alb. Înveșmântat în costum românesc de oștean medieval, mantie roșie. Calul cu picioarele din față ridicate, harnașament de culoare roșie. Deasupra e posibil să fie tot sfântul Gheorghe, în stânga ținând crucea, cu dreapta face gestul păcii, al liniștii.(prin analogie cu 34530). Simetric, pe latura dreaptă a tripticului se află jos, Sf. Dumitru, călare pe cal roșu, în poziție asemănătoare cu a SF. Gheorghe, iar sus probabil tot el, în altă ipostază iconografică(analogie) . Veșmintele au culorile inversate(tunica roșie -dreapta, albastru-stânga, mantie roșu -stânga, albastru - dreapta), la fel la sfinții războinici, probabil în legătură cu reprezentarea populară a timpului. Inițial, tripticul se închidea, dovadă inscripția care se continuă pe cele două uși. Ulterior a fost fixat cu cuie de fier, iar prinderea se făcea cu o sfoară legată de două cuie bătute pe cant.
INVIEREA
Cina de la Mamvri
Maica Domnului cu Pruncul Iisus
Icoană pe lemn, datată 1839, reprezentând pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil ținând în mână globul pământesc pe care sunt literele „S S S (Sfânt Sfânt Sfânt)” - cântarea îngerilor din ceruri. În registrul superior sunt scrise numele îngerilor în românește cu caractere chirilice: „Sf Arh Mihail – Sf Arh Gabriil”. Cu îmbrăcăminte ostășească, îngerii au aoreolă împrejurul capului, Mihail are sabie în mâna dreaptă iar Gavriil are crinul în mâna stângă. Icoana are un chenar realizat cu o linie subțire. Un al doilea chenar exterior cu motive florale și vegetale. Cromatică: roșu, alb, bleumarin; auriu; alb; negru.
Maica Domnului cu Pruncul; Icoană ferecată
Central , Împărăteasa cerului, Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, în picioare, cu brațele desfăcute "acoperind pe popor", cu palmele spre privitor,flancată de sfinți. Dumnezeu Iisus Hristos este prezentat în unghiul din partea stângă pe Năframa Veronicăi sau sfântul Keramion, icoana nefăcută de mâna omului. În registrul de jos, arhangheli în fața unor sfinți.inscripțiile cu litere cursive, indescifrabile. Icoana a suferit intervenții, bordura roșiatică a fost acoperită cu o vopsea cafenie. Tema iconografică, se deduce dmai mult din atitudinea Fecioarei. Fond auriu(superior), brun roșcat median, brun închis inferior. Chenarul marginal - pictat mai recent, brun. Cromatica specifică, tonuri de pământ, roșu și brun, în combinație cu ocruri.
Icoană în patru registre, în centru Iisus Crucificat
Răstignirea
Tema icoanei este "Întâmpinarea Domnului", prăznuită pe 2 februarie. Scena este zugrăvită după canoanele picturii bizantine: Templul este redat schematic printr-o coloană și un baldachin, aflate în planul doi. În prim plan, Dreptul Simion, cu părul și barba albe, primește Pruncul înfășat de la Maica Sa, privindu-l cu cutremurare. Fecioara Maria privește către ei, având mâna întinsă. În urmă vine dreptul Iosif. Între ei se află proorocița Ana, fiica lui Fanuel, care l-a slujit pe Dumnezeu în templu din tinerețe. Toți sunt reprezentați cu aureole realizate dintr-o linie albă subțire. La Isus se observă încă nimbul cruciger. Culorile sunt calde, predomină roșul(maphorionul Mariei, mantia lui Simion, și veșmântul proorociței, chenarul marginal), fondul nuanțe de calde de brun. Pictura este foarte murdară, nu se observă bine detaliile. Chenarul este ornamentat cu o linie vălurită de culoare albastră.- The Christ Child with Saints Boris and Gleb
Portable Triptych Icon
