"Dimitrie Gusti" National Village Museum — highlights
The most celebrated public-domain works at the "Dimitrie Gusti" National Village Museum — 452 paintings in this catalogue, spanning 1650 to 1993, most celebrated first. Featuring Hugo Kołłątaj, Ana Deji and Ioan George Andron.
Zugrăvița a combinat cu inocență două teme iconografice (cea a Bunei Vestiri cu cea a Botezului), fenomen frecvent în icoanele Anei Deji.În prim plan, în picioare, un sfânt cu o ramură verde în mâna dreaptă înălțată binecuvintează un înger. Sfântul tânăr, cu părul lung, negru, barbă scută, mustăți. După poziție și trăsături ar putea fi asimilat Sf. Ioan din scena Botezului. Poartă un chiton roșu, asemănător blănii de cămilă și un himation verde.În jurul capului are o aureolă cu limbi de foc asemănător acelora din Pogorârea Sfântului Duh. Îngerul privește către sfânt, ținînd pe brațul stâng un ștergar cu vrâste verzi și roșii, iarăși asemănare cu scena Botezului. Îngerul are trăsături feminine, ochii mari, negri, aripi strânse, tunică roșie cu poale cafenii.Nu poate fi vorba de Botez deoarece lipsește Isus dintre cele două personaje iar decorul arhitectural din planul doi(o construcție cu mai multe caturi, cu intrări largi, cu portal semicircular, 4 ferestre la ultimul cat și acoperiș rotund de olane) nu se regăsește în scena Botezului. De sus coboară sfântul Duh, sub formă de porumbel roșu cu aripi cafenii, pe un fond verde într-un oval de nori alburii marcați cu linii roșii. În partea de jos,relief ușor vălurit, realizat din benzi late cu margini ondulate de culoare verde, roșie și cafenie.Restul câmpului- albastru ultramarin, decorat cu steluțe albe și roșii. Pe trei laturi este pictat un chenar din semicercuri suprapuse, primul cu roșu alternînd cu verde, al doilea ocru. Icoana ar putea fi asimilată Buneivestiri, dar în acest caz în locul sfântului ar trebui să fie un înger iar în locul îngerului Fecioara Maria. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este realizat din scândurele subțiri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie.
Vas de formă tronconică, cu două toarte laterale („cu urechi”) și una mică la spate. Decor geometric și floral stilizat: între două cercuri concentrice (unul pe fundul vasului, iar cel de-al doilea în partea superioară), trei flori cu frunze stilizate. Cromatică: roșu, negru, verde, alb, galben. Timp de lucru: circa două săptămâni.
Un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare care conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile, înveșmântată cu maforion negru cu galon alb. Are chipul îndurerat, privirea tristă, capul ușor înclinat spre Prunc. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, privirea îndreptată lateral, către sfântul Nicolae..Chiton brun deschis, himation verde. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte simple, capul descoperit, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, privind la rândul său către pruncul Iisus. Înveșmântat cu sacos verde și omofor mare orange, care îi acoperă umerii. În casetele de jos sunt redați doi sfinți în vârstă, în picioare, în veșminte preoțești, întorși unul către altul, cu privirea îndreptată către scenele din registrul superior. Inscripția ce denominează primul dintre ei a fost ștearsă, cel de al doilea posibil sfântul Savatie?. Icoana are un vădit caracter popular, naiv. Spațiul cruciform pictat cu roșu, fondul scenelor verde închis, 2/3 din fondul scenelor de jos galben-orange. Nimburi trasate cu alb, inscripții caligrafice, litere cursive, cu negru. Compoziția este încadrată de un chenar cu decor vegetal, motive ample de factură populară, specifice spațiului slav.
Apostolul Marcu
Icoale c
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - Avram Iancu and Romania (1988)
Research Bucovina, Vatra Moldovița. The Monastery And The Church - View With The Absida And The Turla Of The Church (1980)
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - Spring Wedding (1988)
Tablou de formă dreptunghiulară, alcătuit din două piese: rama din lemn și placa din sticlă. Tabloul reprezintă o ramură cu flori și boboci de flori. Rama este frumos profilată pe marginile interioare, iar pe spate, la partea superioară, se află fixat un inel pentru expunerea pe perete. Cromatica: bleu, maro-roșcat și alb.
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - Winter with van (1988)
Icoană, casa Șurdești, (Făurești), Muzeul Satului (1968)
Scena Nașterii Mântuitorului este redată într-o tehnică destul de elevată, cu accente naive. În partea de sus se observă o repictare cu culori de ulei, care a acoperit inscripția inițială, tot în română. În prim plan, pe fondul unei peșteri sugerate în spațiul unei coline, este redat grupul format din Maica Domnului, Isus în centru și sfântul Iosif.Maica, în genunchi, cu mâinile încrucișate la piept, privește către pruncul Isus.Sf. Iosif de partea cealaltă ține pânza pe care este așezat Isus. Maria este înveșmântată cu maforion roșu cărămiziu cu falduri marcate cu linii fine, aurii. Stola albastră. Fața este rotundă, expresivă, bine proporționată.. Nimb acoperit cu foiță de aur, trasat cu un instrument, pe margine linie albă. Isus înfășat cu scutece albe, privește către Maria. Chipul ușor maturizat.Sfântul Iosif poartă un chiton albastru, incins la mijloc, și himation cafeniu. Pruncul este așezat într-o iesle înaltă, plină cu fân, în fundalul peșterii se văd capetele animalelelor din staul. Pe colina înverzită, în depărtare , doi dintre cei trei magi, în partea cealaltă, un păstor cu oile in jur. Linia orizontului redată într-o lumină de seară, cerul albastru, în partea de sus, median, steaua în 8 colțuri, într-un cearcăn artistic, cu nori luminați pe margine, își revarsă razele asupra Pruncului. Compoziția este echilibrată, realizată cu migală, se observă mâna unui zugrav experimentat. Accente de romantism.Chenar - linie cărămizie. Paleta cromatică este bogată, complexă, culorile nuanțate, vii. În partea de jos este datată 1870, d.4., probabil 4 decembrie. În partea de sus, pe spate, - inel pentru etalare. Stratul pictural prezintă mici crăpături.
Pomelnic ctitoricesc "Bunavestire"
Icoana este pictată pe un suport de lemn de formă dreptunghiulară,cu scene din ciclul mariologic, pe o parte fiind scena "Nașterii Maicii Domnului" iar pe cealaltă "Intrarea Maicii Domnului în biserică". În iatacul deosebit, "loc sfânt", Ana este pe patul cu margini aurite, privind către Maria înfășată cu veșmânt aurit, ținută în brațe de o slujnică. În planul al doilea, Ioachim cu părul și barba albe, arată Cartea Sfântă. O altă slujnică pregătește scăldătoarea. Interiorul este sugerat prin câteva elemente(draperia, o coloană). Atât chipurile, cât și faldurile sunt tratate într-o manieră naivă,Chenarul dublu(6 mm aurit și 2mm cu maro), realizat prin incizie cu un obiect tare în grund. Pe suprafața icoanei se văd două galerii de cari. Paleta cromatică este variată, culorile de bază: roșu, verde, albastru, galben. Intrarea în Biserică o arată pe Maica Domnului copilă(avea trei ani) când a fost dusă la templu, așteptată de arhiereul Zaharia și însoțită de Sfinții Ei Părinți, Ioachim și Ana. Maria are pe umeri și pe cap cele trei stele simbolizând Fecioria, sub formă de flori stilizate prin puncte. Aureolele sunt aurite și dublate de un chenar alb. Conform erminiilor, Maria a fost însoțită de alte fecioare. În colțul din dreapta jos, posibil Arhanghelul Gavriil. Arhitectura templului este sugerată prin coloane, trepte și falduri. În partea de sus, albastrul cerului și un element de peisajcopac, munte). Cromatica și chenarul sunt identice cu fața 1. aceasta fiind mai puțin acoperită de impurități. Stratul pictural deteriorat, la colțuri și pe margini. Fața a doua prezintă o zgârietură cu un obiect tare.
Sequences from the Village Museum, Naive painting by Costache Agachi - The gossip (1988)
Research Bucovina. Sucevița Church - overview with exterior painting from one of the longitudinal walls (1980)
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - The wedding of the poor boy (1988)
Biserica Răpciuni în Muzeul Satului, București, 1960
Icoană, casa Șurdești, Muzeul Satului (1968)
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - Children at sling (1988)
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae este redat în prim plan, așezat pe un tron, ținînd Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Sfântul Nicolae este înveșmântat ca Mare Arhiereu, cu mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde, decorat cu cruci "patee", sacos roșu cărămiziu cu galon auriu cu motiv spiralat, stihar roșu. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, percepută ca decor al veșmântului. Chipul este sobru, barba albă,scurtă,la fel părul scurt, ondulat. Ochii sunt negri, bine definiți, arcadele evidențiate. Nimb auriu. Tronul, cu spătarul înalt, are marginea aurită realizată în trepte(surmontatea de câte o cruce) și decorată cu motiv spiralat. Spătarul este alb, decorat cu o rețea de linii negre dublate cu bleu, întretăiate. În colțurile de sus câte un serafim pe nori. Câmpul verde intens în partea de jos, până la nivelul jilțului, albastru de Prusia în registrul superior. Desenul este îngrijit, compoziția aglomerată, paleta cromatică variată, culorile tari, Inscripția cu negru în partea de sus, greu vizibilă. Rama, din lemn de brad băițuit, este alcătuită din patru șipci profilate pe o porțiune mică spre interior, îmbinate oblic la colțuri, decorată cu un motiv ușor ondulat, imitînd fibra lemnului, dispus oblic. Dos din scândurele subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Tema iconografică: Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Sfântul, călare pe cal alb, este plasat în centrul icoanei. Veșminte ostășești, cizme înalte, tunică scurtă, roșie, cu mâneci verzi, pantaloni albaștri, bufanți.Capul descoperit, părul lung, negru, revărsat pe umeri. Aureola trasată cu mâna liberă. În mână ține o suliță lungă pe care o înfige în gura balaurului reptilian, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului. În jumătaea superioară o ghirlandă de trandafiri dispusă în arcadă deasupra sfântului. Icoana are caracteristici specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară,este mai încărcată totuși decât la icoanele niculene din prima perioadă. Paleta cromatică sobră, culorile intense:alb, orange, roșu, verde, albastru, negru. Rama profilată, de culoare neagră, dosul din scândură subțire de brad.
Sequences from the Village Museum, naive painting by Aurora Năfornițe - New houses (1988)
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - The beggar (1988)
Icoana „Potolește întristările noastre” o înfățișează pe Maica Domnului ținând mâna stângă sub cap, care este ușor înclinat. Aceasta sugerează că Născătoarea de Dumnezeu ascultă lacrimile și rugăciunile tuturor credincioșilor care apelează la ea, în nevoile, necazurile și întristările lor. Cu mâna dreaptă, Fecioara Maria ține Pruncul Iisus. Mântuitorul ține în mâinile Sale un sul desfăcut, pe care sunt înscrise următoarele cuvinte: „Judecați cu dreptate, arătând milă unii față de alții, nu jigniți văduvele și orfanii și nu țineți răutate în inima voastră față de fratele vostru”.Maica este pictată pe fondul foiței aurite, cu o expresie blândă. Înveșmântată cu maforion grena, cu borduri aurite , dublate de o dantelărie fină, albă, pe umeri și frunte stelele întreitei feciorii. Stola verde cu galon lat aurit, la gât și mâneci. Pruncul , culcat în brațele Maicii pe o pânză albă, are o expresie tristă. Picioarele desculțe. Nimb cruciger, cu însemnele consacrate. Nimbul Fecioarei, trasat cu roșu, depășește bordura lată, aurită. Lateral, pe chenar, câte trei sfinți, în picioare. Se poate descifra doar inscripția de pe aureola sfântului Zosim și a sfintei Xenia(stânga). Inscripțiile referitoare la Iisus și Maica Domnului sunt casetate pe fondul aurit. Linia desenului foarte fină, drapajul veșmintelor bogat, cu unele accente de repictare(tușele de alb). Icoana prezintă degradări ale stratului pictural(eroziuni, clacuri, desprinderi, lacune, vernis îmbătrânit) și ale suportului(atac xilofag mai vechi care a fragilizat lemnul)
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - New Year’s Habit (1988)
Icoaceil
Sequences from the Village Museum, naive painting by Petru Mihuțe - The Magiunul’s Fate (1988)
Temaapul
Icoai"(a
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Crucea(tipul calvarului, cu brațele treflate)susținută în partea de jos de cei doi împărați, Constantin și mama sa Elena, (cea care a descoperit crucea la Ierusalim).este plasată sub o arcadă semicirculară de trandafiri roșii. Corpul crucii ornamentat cu motive geometrice policrome(alb, roșu, negru, galben).Sfinții (3/4) sub brațele orizontale ale crucii, o susțin cu cîte o mână(diformă), în cealaltă mână țin câte un sceptru vegetal. Fețele sunt butucănoase, veșmintele identice(galben, negru și roșu), mitrele rotunde, aureolele trasate liber. Câmpul despărțit în două zone de o arcadă de trandafiri roșii(ruje): albastru de Prusia sub arcadă, alb în rest. Desenul este schematic, naiv, Paleta cromatică este dominată culorile calde(roșu, galben, orange) contrastul cu câmpul albastru.creând perspectivă cromatică. Rama este alcătuită din patru stinghii brune, îmbinate oblic; dosul este nou, din lemn subțire de brad.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir, care se prăznuiește pe 26 octombrie, este unul din sfinții reprezentați ca războinici, deși din viața lui nu se deduc fapte de arme. Semnificația este cea a războiului nevăzut cu patimile.În concepția populară Sf. Dimitrie este cel care dezleagă iarna, corespondentul Sf. Gheorghe care leagă iarna și dezleagă primăvara. Reprezentările lor sunt deasemenea asemănătoare, fie călare, Sf. Gheorghe pe cal alb și Sf. Dimitrie pe cal roșu. Aici Sf. Dimitrie 3/4, este redat ușor din semiprofil, în picioare, în mâna dreaptă cu o suliță iar în stânga avînd o cruce. Mantie roșie, lungă, cămașă verde închis, zale.Chipul este realizat în manieră naivă, expresiv.Părul lung, negru este revărsat pe umeri. Câmp bleu, cu un chenar din flori mari, roșii cu frunze în aceeași nuanță de verde pe care zugravul a mai utilizat-o. Inscripția este pe fond alb, într-un chenar dreptunghiular plasat în spatele aureolei. Pictura are caracteristicile specifice picturii niculene:stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, culorile intense. Rama- 4 șipci de brad profilate, culoarea lemnului natur.
Apostolul Petru
Icoambla
Apostolul Simion
Apostolul Matei
Icoaastr
Icoana redă tema Răstignirii combinată cu Plângerea de influență apuseană, catolică. Desenul este executat probabil fără tipar, cu un instrument de scris cu cerneala sau tuș. Isus răstignit pe cruce plasată deasupra pietrei mormântului, plâns de doi îngeri cu profiluri diforme, este încadat de un chenar greoi compus din ramuri groase și elemente florale divers colorate(roz, roșu, albastru, galben). De o parte și de alta a lui Isus doi copaci cu coroane globulare, diforme..Desenul este foarte naiv. Isus are ochii deschiși, părul este bogat, mânile și picioarele diforme.Aureola se "scurge" pe lângă capul lui Isus. În jurul mijlocului veșmânt roz. Crucea treflată, pictată cu brun, chenar ocru galben și inscripția INRI pe fond alb. Îngerii au părul ondulat,(unul blond, unul brunet) sunt înveșmântați în roz și galben, veșminte de inspirație catolică.. Mormântul decorat cu o floare roz. Câmul icoanei bleu închis. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este profilată, lăcuită, de culoare cafeniu închis.
Icoacrip
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorînd balaurul, într-o reprezentare caracteristică picturii târzii de la Nicula. Sfântul, călare pe calul alb,este plasat în centrul icoanei, tiparul fiind aproximativ același ca cel utilizat în perioada de înflorire a picturii pe sticlă la Nicula. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte cu pinteni, tunică scurtă și largă, roșie, pantaloni bufanți, albaștri.Capul este descoperit,părul lung, negru, lăsat pe umeri.Chipul are trăsături butucănoase, nasul lung, gura mică, ochii negri, cu umbre gri. Nimb realizat cu bronz auriu. . În mână ține o suliță lungă terminată cu o cruce, cu care omoară balaurul, diform, verde, simbolizând zonele inferioare, ale păcatului, minimalizat ca dimensiuni pentru a accentua puterea binelui. Calul diform, are picioarele din față ridicate, coama și coada negre, șaua împodobită. Scena este încadrată de o ghirlandă de flori (ruje) Câmpul este policrom: alburiu între flori și ramă, roșu între chenarul de flori și umerii sfântului, și sub picioarele calului și ocru în rest. Icoana are caracteristicile specifice picturi târzii de la Nicula: câmpul policolor, culori discordante, abundența detaliului, decor floral abundent, sticla de proveniență industrială, folosirea bronzului în locul foiței de aur. Rama profilată, îmbinată oblic la colțuri, este vopsită cu cafeniu. Stinghia verticală din dreapta lipsește. Pe spate are un dos tot din lemn. Sfântul Gheorghe era considerat sfântul cel mai mare peste turme, câmpuri și hergheliile de cai. Se mai considera că descuie primăvara și leagă iarna.
Icoai es
Apostolul Ioan
Apostolul Filip
Icoamare
Icoana este pictată "în oglindă", pe suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfânta Cuvioasă Paraschiva(care se prăznuiește pe 14 octombrie) este redată așezată pe tron, cu coroană împărătească pe cap. Plasată central, cu doi îngeri în spatele tronului, sfânta este înveșmântată cu un maforion roșu cu intadosul albastru și galon galben. Cămașă multicoloră, albastru, verde, roșu, galben, cafeniu, la mijloc cu o cingătoare galbenă) Pe cap poartă o coroană mare, deschisă. În mâna dreaptă ține o cruce, iar cu stânga binecuvintează cu un gest stângaci.Chipul este ușor diform, arcadele ochilor umbrite, nasul mare, bărbia accentuată, ochii înguști, asimetrici. Tronul, de factură barocă, are spătarul în formă de aripă, cu brațele masive, cu un chenar îngust, aurit, cu volute în partea de jos și câte o cruce pe laturile de sus. Sfânta este așezată pe o pernuță lungă. În spatele tronului doi îngeri cu chipuri copilărești, veșminte lungi, nimburi aurite. os este completată cu linii orizontale pe fond bej. Câmpul este albastru(1/2 superior) cu inscripția cu negru, 1/3 inferior - cafeniu deschis, benzi orizontale. Desen încărcat, paleta cromatică petriță, culorile intense. Stratul pictural este exfoliat pe unele locuri. Rama închisă la culoare, este realizată din lemn de brad, profilată pe o porțiune mică la interior, Porțiunea mai lată este decorată cu "pieptenele", transversal. Dosul este realizat din scânduri subțiri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie. Țăranii considerau că sfânta Paraschiva apără de grindină și de dureri de cap.
Apostolul Toma
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de glajă, ax vertical.Sfinții Împărați Constantin și Elena, 3/4 , în picioare, semiprofil, sub brațele crucii pe care a fost răstignit Isus( găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim) Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane înalte, veșminte identice, simple, lungi, cămăși verzi și mantii roșii. Plasarea personajelor sub brațele crucii, în jumătatea inferioară, pe fond ocru sugerează complementaritatea celor două planuri(terestru și ceresc). Împărăteasa ține în mână o ramură verde, element ce o însoțește în majoritatea reprezentărilor populare. Fețele sunt ușor diforme, ochii negri. Crucea dreaptă, plasată în centrul compoziției, decorată cu frunze și o spirală în partea de jos, creează simetrie. La întretăierea brațelor crucii elemente vegetale cu contur alb. Chenarul specific icoanelor de Nicula, linia albă(zăluțe, funie) pe fond roșcat. Icoana este caracteristică perioadei de înflorire a picturi pe sticlă de la Nicula. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu o culoare roșcată. Dosul subțire. Sticla spartă în mai multe fragmente.
Sunt reprezentați Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, aurită, simplă. Cei doi sfinți, sf. Elena din stânga și sf Constantin din dreapta, plasați sub brațele crucii, o susțin cu câte un braț. Sunt reprezentați cu veșminte împărătești, coroane pe cap, deschise, aurite, la fel cu nimbul delimitat cu alb. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru iar împărăteasa o ramură . Amândoi redați tineri, Împăratul cu păr și barba castanii, scurte. Înveșmântați cu tunici cu poale lungi, brodate cu motive fitomorfe, cu galoane late, aurite, delimitate de șiraguri perlate. Fond aurit, inscripția de culoare albă în partea de sus. Proporțiile sunt respectate, fețele expresive, detaliile lucrate minuțios, ceea ce indică un zugrav experimentat și școlit.
Apostolul Pavel
Icoaori
Sfântul Nicolae-Episcop
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Cuvioasa Parascheva, 3/4, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramura verde, sinuoasă, în stânga o cruce. Fața butucănoasă, ochii căprui, sprâncenele arcuite, gura marcată cu roșu, bărbia pătrată, părul castaniu, lung, revărsat pe umeri. Pe cap poartă o tocă înaltă tripartită. Este înveșmîntată cu o mantie roșie și cămașă albastră. În jurul capului, aureolă realizată cu bronz auriu. Câmp bicolor(1/2 superior -bleu, 1/2 inferior ocru) două ramuri de trandafiri dispuși pe laturile verticale, întâlnindu-se deasupra capului sfintei. Desenul stângaci, dar destul de îngrijit, corola de flori, predominanța culorii roșii, abundența detaliului, fondul bicolor, utilizarea bronzului auriu, sunt caracteristici ale fazei târzie a picturii din centrele Nicula și Gherla. Rama subțire din lemn de brad, de culoare închisă, este completată cu un "dos" nou din scândură de brad.. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Apostolul Andrei
Icoabui.
Tema iconografică este "Sfântul Gheorghe omorând balaurul". În prim plan, Sf. Gheorghe, în veșminte ostășești, călare pe un cal alb, cambrat, ridicat în două picioare, omoară balaurul plasat în registrul inferior. Veșmintele sfântului au o tentă țărănească(tunica albastră acoperită 3/4 de lorica argintie, pantaloni albi, cu motiv floral, cizme înalte. Calul are ambii ochi vizibili, coama bogată, coada în fuior. Partea dinspre privitor a ansamblului cal cu călăreț este supradimensionată, creând o impresie optică de înălțare a sfântului. În partea dreaptă, fata de împărat pe care o salvează sfântul, sub portalul palatului. privind scena. Veșminte lungi, simple, coroană împărătească. Înveșmântată în haine simple, lungi, cu coroană pe cap, privește scena cu brațele la piept. În colțul din stânga dreapta sus, Iisus Hristos așa cum apare pe sfântul Keramion. Nimbul cruciger. Balaurul plasat în registrul inferior asemănător unui grifon, corp diform, terminat cu o coadă în săgeată, aripile și capul roșii. Motiv mai elaborat decât în alte icoane unde redarea balaurului este minimizată. Compoziția este dinamică, chipurile expresive, gesturile bine realizate. Linia desenului variază, contribuind la efectul optic. Fondul foiței argintii(superior), relief din benzi late în tonuri de brun, brun roșcat, galben, alb, verde, cu elemente de vegetație. Bordura roșiatică lată, specifică icoanelor de tip krashnuska. Inscripție pe chenar, în partea superioară.
Icoau, a
Sfânta Paraschiva încoronată este reprezentată frontal, 3/4, Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive fitomorfe ample incizate în stratul de foiță. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice 3 șiruri de incizii în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, (6 brațe)în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe sfântul Keramion. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare, cu chenar multiplu din motive geometrice reteate. Tip Krashnuskha. Pe spate, un timbru al miliței RPR.
Icoaa și
Icoaior,
Intru co
Sfântul Dimitrie
Apostolul Luca
Sfânta Paraschiva este reprezentată frontal, 3/4, încoronată de doi arhangheli (după prescurtările de pe aureole) Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Ochii Sfintei, fin trasați, sunt îndreptați spre privitor, impunând un aer sever. Tehnica iluminării treptate cu elemente specifice: accentuarea zonei ochilor, tonurile de pământ ale umbrelor. Tunica decorată cu motive florale ample de culoare deschisă, incizate în stratul de grund. Mantie închisă în față, cu decor linar și bordură lată cu motive geometrice (4 rânduri de puncte și cerculețe incizate în grund). Pe cap, umeri lăsat pe spate, un maforion de culoare deschisă. În mâna dreaptă, Sfânta ține o cruce mică, rusească, în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe chenar de o parte și de alta a nimbului: Chipul Sf. Mucenițe Parascheva Vineri, în colțul stâng al icoanei IS HR și ѾOН pe nimbul cruciger al lui Iisus, reprezentat ca pe mahrama Veronicăi. Cromatica: Chenar roșu cu două linii galbene și mărginit cu brun; fond - foița metalică decorată prin incizare și ștanțare; Stratul pictural prezintă zgârieturi, arsură.În partea de sus un cui bătut necorespunzător. Pe spate, un bilet, cu ștampila Miliția oraș Deta, cu însemnarea: "Abandonate".
Punerea în mormânt
Hristos Dreptul Judecător
Temă de insiprație catolică foarte rar întâlnită în pictura pe sticlă din Transilvania, corespondentul scenei plângerii, a prohodului. Desenul este executat probabil fără tipar, într-un stil naiv, cu un instrument de scris cu cerneala.Culorile sunt stridente, dar se observă o oarecare măiestrie.Pietà este o pictură care o reprezintă pe Madona ținându-și fiul mort pe genunchi sau în brațe. Există numeroase reprezentări plastice ale scenei „Pietà”.Central, pe un fond verde deschis, este redată Fecioara Maria ținând pe brațe trupul lui Isus după ce a fost coborât de pe cruce. Amândoi au coroane mari împărătești, bipartite, de culoare verde, proiectate ă fondul nimbului galben mărginit de o linie roșie la Isus, dantelat la Maică. Ochii mari, deschiși. Fecioara are părul creț, castaniu, Este înveșmântată cu un veșmât policrom/roșu, verde și albastru)pe pe piept fiind redată sfânta inimă(a lui Isus) într-un cerc incandescent galben. Isus are corpul diform, poartă un veșmânt alb în jurul mijlocului. Pe membre și coastă se văd urmele supliciului. Carnația este roz.Scena este încadrată de o zonă galbenă, urmată de chenarul lat, specific: laturile inferioare - flori mari pe fond albastru, în partea de sus de 5 turle de biserici inspirate din pictura rusească.Florile chenarului sunt rotunde, de culoare bleumarin, grena, roșie, cu șirururi de puncte albe și lini galbene, frunzele mici, verzi, câmpul chenarului albastru bleu. Paleta cromatică variată, culorile stridente. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este simplă, din lemn de brad prelucrat rudimentar, de culoare cafenie.
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfinții Împărați Constantin și Elena(1/1), susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, dreaptă, cu brațele trilobate, aurită, decorată cu cercuri și semicercuri duble și flori la intersecția brațelor,este plasată pe un postament înalt, în centrul compoziției, având lungimea egală cu cea a suprafeței pictate.De la întretăierea brațelor iradiază cercuri concentrice de raze în culori reci, albastru, bleu, cel exterior auriu. Sfânta Elena(stânga) și sfântul Constantin(dreapta), plasați sub brațele crucii, reprezentați cu veșminte împărătești(tunici roșii brodate cu motive florale aurite, mantii lungi roșii, capă aurită pe umeri), coroane pe cap, aurite, la fel cu nimbul. Împăratul Constantin are în mâna stângă un sceptru, împărăteasa ține o ramură în mâna liberă. Amândoi sunt tineri, cu părul lung, roșcat-castaniu revărsat pe umeri. Sf. Constantin are barba scurtă. Cei doi împărați sunt flancați de un soldat roman și unul dac, în vestimentația militară specifică, având săbii în mâini. Acest Amănunt, cromatica și modul de realizare al desenului duc atribuirea către un zugrav cult. În colțurile de sus sunt redate luna și soarele antropomorfizate, într-un cerc aurit aplicat neglijent. Fondul este verde închis, cu degardeuri, la baza crucii zonă de culoare gălbuie. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar dublu, cel de la interior aurit, cu două rânduri de semicercuri dispuse longitudinal, cel exterior de culoare roz gălbui. Desenul este dezordonat, cu linii redundante, culoarea aplicată inexact, nerespectând desenul. Compoziția este echilibrată, expresivă. Rama, din lemn de brad, culoare închisă.Îmbinare oblică la colțuri. Dosul - scânduri de brad, dispuse orizonal și fixate în cuie.
"Isea d
Icoaenel
Icoa, sp
Sfinții Împărați Constantin și Elena, plasați sub brațele crucii pe care a fost răstignit Iisus. Crucea, cu brațele drepte, trilobate, în centrul compoziției, ușor asimetric. La întretăierea brațelor raze multicolore(orange, albastru și roșu, roșu și alb). Sfinții reprezentați cu veșminte împărătești, coroane înalte pe cap, mantii roșii și tunici bleumarin cu borduri aurite, bogat decorate. Ambii sunt tineri, cu părul lung, castaniu revărsat pe umeri. Aureolele și coroana Elenei aurite. Împărăteasa ține o ramură în mâna dreaptă, împăratul un sceptru. Deasupra crucii pe niște nori albi și înconjurați de raze, Dumnezeu Tatăl(bătrân, cu nimbul triunghiular)și Isus Hristos cu aură circulară, îneșmântați în roșu și albastru.Sunt flancați de câte un heruvim așezat pe norișori. Câmp albastru de Prusia, decorat cu steluțe albe și roșii, colțurile de sus ale icoanei acoperite de draperii roșii și cafenii. Sfinții plasați deasupra unor nori albi cu margini dantelate, gri. Fondul în 2/3 inferioară este de culoare vernil cu brâuri surmontate de forme ovoidale, pictate cu vernil roșu și bleumarin. Paleta cromatică este variată: roșu, galben, negru, alb, verde-oliv, bleu, albastru, cafeniu. Compoziția este echilibrată, dar încărcată. Desenul îngrijit, cu stângăcii. Rama este de lemn de brad, profilată la interior(culoare brun roșcat), la exterior decorată cu motiv de culoare mai închisă realizat cu pieptenele.
Icoa
Repr
Icoari.
Icoajumă
Icoateri
Icoana îl reprezintă pe sfântul Nicolae 3/4, frontal, în ipostaza de mare ierarh, binecuvântînd cu mâna dreaptă, în stânga ținînd Cartea Sfântă. Sfântul este redat cu capul descoperit, barba de lungime medie, fruntea înaltă, ochii căprui. În jurul capului aureolă de culoare deschisă, gălbuie, aplicată peste un strat de bronz auriu, mărginită cu o linie albă. Înveșmântat cu sacos roșu cărămiziu, cu intradosul verde, epitrahil verde, cu o linie subțire pe margine și cruci negre conturate cu alb și raze negre. Stihar bleumarin cu mânecuțe aurii decorate cu perle albe și motiv geometric, la fel galonul de la gât. Mâna cu care ține cartea este acoperită de omofor, în semn de smerenie. De mâna cu care binecuvintează atârnă bedernița de culoare galben aurie, cu franjuri și motive geometrice. Coperta cărții legate în piele bogat decorată. Chenar din linii ondulate de culoare galbenă, dispuse longitudinal, mărginit la interior de o linie subțire roșie și una închisă la exterior. Proporțiile în general respectate, capul este ușor mai mic în comparație cu corpul masiv, ceea ce creează un efect de depărtare, accentuat și de fondul luminat roșiatic în partea de jos, albastru în cea de sus. Maniera picturală, indică un pictor școlit, influențat de pictura academistă. Icoana prezintă un strat de murdărie și mici crăpături.
Pe panoul central este reprezentată Maica Domnului Hodighitria(Călăuzitoarea). Pruncul stă în picioare, amândoi fiind înveșmântați în straie împărătești. Maica ține Pruncul cu mâna stângă, cu dreapta arată către El. Voleul stâng, jumătatea inferioară - Sfântul Gheorghe călare pe cal alb. Înveșmântat în costum românesc de oștean medieval, mantie roșie. Calul cu picioarele din față ridicate, harnașament de culoare roșie. Deasupra e posibil să fie tot sfântul Gheorghe, în stânga ținând crucea, cu dreapta face gestul păcii, al liniștii.(prin analogie cu 34530). Simetric, pe latura dreaptă a tripticului se află jos, Sf. Dumitru, călare pe cal roșu, în poziție asemănătoare cu a SF. Gheorghe, iar sus probabil tot el, în altă ipostază iconografică(analogie) . Veșmintele au culorile inversate(tunica roșie -dreapta, albastru-stânga, mantie roșu -stânga, albastru - dreapta), la fel la sfinții războinici, probabil în legătură cu reprezentarea populară a timpului. Inițial, tripticul se închidea, dovadă inscripția care se continuă pe cele două uși. Ulterior a fost fixat cu cuie de fier, iar prinderea se făcea cu o sfoară legată de două cuie bătute pe cant.
Icoacum
Icoana redă momentul următor coborârii de pe cruce, jelirea lui Hristos, într-o manieră specifică fazei de decădere a picturii pe sticlă. În centrul compoziției, Isus întins pe piatra din Efes(modul cum este pictată arată că iconarul nu cunoștea semnificația), pe un giulgiu alb. În variantele niculene ale Plângerii, scena se reduce la prezența a doar trei personaje, aici două femei(Fecioara Maria în mijloc, una dintre mironosițe) și, ușor retras în spate, gânditor, un apostol tânăr cu barbă(posibil Sf. Ioan Evanghelistul, deși acesta era imberb) .Isus este întins, cu ochii închiși, părul lăsat pe umeri, trăsături anatomice redate schematic, în jurul mijlocului o eșarfă verde.În jurul capului are nimbul cruciger cu însemnele consacrate, prescurtarea de la Iahve(Eu sunt Cel ce sunt) Cele două Marii au fețele triste, trăsături pătrățoase, ținînd mâinile la piept, semn de jale. Pe cap au câte o broboadă neagră. Veșmintele în culorile consacrate, predominant roșii, cu accente de verde. Aureole în jurul capului, deși în iconografie nimbul se atribuie mai târziu unor persoane. Crucea, pictată în roșu(chenar verde) străjuiește simbolic scena. Câmpul bleu este inundat de tulpini sinuase cu câte trei flori mari, roșii, conturul amintind de centrele din Boemia. Pământul este sugerat de o porțiune galben ocru, lângă catafalc două flori întunecate(lalele) Inscripția, destul de neclară și trunchiată, este scrisă cu litere negre inegale sub brațele crucii. Compoziția este echilibrată iar cromatica este dominată de roșu, în dezacord cu tema. Rama profilată este vopsită cu negru, îmbinare oblică ;dos- lemn subțire de brad; Pictura este exfoliată în multe locuri.
Icoasemn
Icoana redă tema Răstignirii combinată cu Plângerea de influență apuseană, catolică. Crucea pe care este răstignit Iisus este plasată la mică distanță deasupra pietrei mormântului(redată ca un dreptunghi plan, decorat cu o floare). La baza crucii de doi îngeri, îngenuncheați, cu profiluri diforme, părul ondulat, negru, înveșmântați cu haine roșii cu buline albe.Isus nu are barbă, părul este bogat, până la umeri, mâinile și picioarele diforme.Elementele anatomice schițate.Crucea treflată este bleu cu chenar ocru galben și inscripția INRI pe fond alb. Scena este încadrată de un o ghirlandă bogată de flori roz, care separă câmpul în dpuă zone de culoare: bleu murdar central, galben ocru în afara chenarului. Florile chenarului au conturul mărunt dantelat, pe colțuri fiind câte o floare roz cu degradeuri de roșu, mai mare, median două mai mici, restul fiind de culoare albastră, ramuri și boboci, sugerând trandafiri. Desenul este foarte naiv. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este simplă, din lemn de brad prelucrat rudimentar, culoare cafenie. Stratul pictural ușor exfoliat.
Trei Ierarhi
Temadin
Icoaotiv
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul mare Ierarh Nicoale, 3/4, în veșminte de arhierești, redat frontal, cu mitră înaltă, bipartită pe cap, ține Evanghelia în stângă iar cu mâna dreaptă binecuvintează.Barba căruntă, ondulată, scurtă, părul lung, negru, lăsat pe umeri. Ochii, negri, înguști, asimetrici, gura roșie.În jurul capului aureolă galbenă cu motiv fitomorf. Înveșmântat cu un sacos roșu cu linii de fald albe, galon aurit decorat cu motiv fitomorf, stihar alb cu albastru și linii de fald albe, roșii, bleu. Epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important este verde, lung, chenar auriu punctat pe margini, steluțe negre. Relieful - succesiune de benzi late de culoare roșie, bleumarin și verde, brăzdate de linii subțiri, roșii și albe. Sfântul este încadrat de un portal semicircular, cu marginea ondulată, fond bleumarin, jos elemente arhitecturale schematizate. Lateral și superior un chenar dublu din semicercuri în culori alternante roșu, ocru, verde, bleumarin. Restul câmpului este de culoare verde deschis cu elemente fitomorfe. Desenul este îngrijit, dar prezintă asimetrii, stângăcii, disproporții. Paleta cromatică bogată, culorile intense. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri" Rama îngustă, realizată din patru șipci îmbinate oblic, decorată cu un motiv vălurit, dispus longitudinal. Dos-scânduri de brad, dispuse vertical și fixate în cuie metalice.
"Isu
Icoaesiv
Naștiu s
Icoa
Temaelal
Icoaoasă
Icoagmen
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza") Isus Hristos, cu picioarele goale în apa Iordanului(redată prin câteva linii oblice), cu un ștergar verde în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul, care ține în mâna dreaptă o cruce . Acesta este înveșmântat cu o mantie roșie cu partea de jos a mânecilor verde. În mâna stângă, cu care îl botează pe Hristos, apare o mână mică, probabil reprezentarea mâinii lui Dumnezeu care coboară dintr-un nor de foc în care este zugrăvit și Duhul Sfânt în formă de porumbel alb, cu aripile verzi, coborînd deasupra lui Isus. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu părul revărsat pe umeri, în veșminte asemănătoare cu ale Sf. Ioan, ținînd un ștergar în mâini. Aureolele realizate cu foiță de aur. Câmp bleu, flori mari, roșii pe tulpini înalte, sunt înghesuite în spațiul rămas. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene, dar este evidentă faza de decadență(redarea figurilor, spațiul aglomerat, culorile, suportul). Rama profilată, culoarea lemnului natur.
Icoaitud
Icoaobli
Temadisp
Icoan be
Icoa cu
Desenul este executat probabil fără tipar, cu un instrument de scris cu cerneala.Culorile sunt stridente, dar se observă o oarecare măiestrie. Tema combină Răstignirea cu Plângerea de inspirație catolică. Isus răstignit pe crucea plasată deasupra pietrei mormântului, la picioare doi îngeri, îngenuncheați. Desenul este foarte naiv, chipul lui Isus invadat de barbă și păr, profilurile celor doi îngeri diforme. Crucea este treflată, verde cu chenar violet, cu inscripția INRI scrisă invers în partea de sus. Cei doi îngeri au părul creț, negru, înveșmântați unul cu albastru, celălalt cu roșu, aripile albe. Piatra de mormânt, încadrată de două coline verzi, decorată cu o floare mov. Fondul pe care se profilează scena este galben orange cu chenar roșu. Chenar marginal lat, pe laturile inferioare de flori mari pe fond albastru-bleu, iar în partea de sus de 5 turle de biserici inspirate din pictura rusească(fond verde) Paleta cromatică variată, culorile stridente. Pe spate a avut lipită o hârtie mai groasă care servea drept dos. Rama este simplă, din lemn de brad prelucrat rudimentar, de culoare cafenie, decorată cu un motiv vălurit dispus longitudinal.
Sfântul, în centrul compoziției, călare pe un cal alb cu pete gri, înfige o suliță lungă(ce marchează diagonala compoziției)în gura balaurului. Veșminte asemănătoare celor ale soldaților austrieci, cizme înalte, negre, pantaloni bufanți, tunică scurtă, de culoare verde, cu motive fitomorfe dispuse longitudinal, deasupra tunicii, mantie roșu-cărămiziu .Chipul este redat din semiprofil; trăsăturile sunt butucănoase, ochii mari, negri, părul lung, negru lăsat pe umeri.Partea de sus a corpului e prezentată din față, de la mijloc în jos dintr-o parte. Calul este la rândul lui diform, cu capul întors astfel încât ă se văd ambii ochi, umani. Balaurul, plasat în registrul inferior, căzut pe spate, fliform, cu două aripi rudimentare în zona gâtului și creastă, are deasemenea un ochi uman. În planul doi fata de împărat, redată cu aureolă în jurul capului. Are părul lung, negru, corpul diform, coroană împărătească roșie ca și veșmântul. În plan îndepărtat, pe o colină în spatele fetei, o construcție cu un cat, două ferestre mari roșii, semicirculare și acoperiș în două ape, din olane roșii. Relieful foarte variat, coline și porțiuni diferit colorate. În spatele calului, o floare uriașă. Câmp albastru ultramarin cu numeroase steluțe albe și roșii și câteva flori roșii. Inscripția ,în partea stângă, sus, este incorectă și scrisă invers, cu litere albe. Compoziția este extrem de încărcată, proporțiile nu sunt respectate, chipurile diforme. Icoana are un farmec dat de elementele etnografice locale și .Paleta cromatică variată, echilibrată, dominată de roșu, albastru și verde. Rama este din lemn de brad baițuiță, decorată longitudinal cu un motiv vălurit.
Icoaii.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorând balaurul. Sfântul, călare pe cal alb, plasat central. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte, tunică scurtă, zale, mantie roșie fluturând în vânt. Are capul descoperit, plete lungi, castanii, ochi mari, gura roșie, trăsăturile bine definite, expresive. În mână ține o suliță lungă, cruciformormă,aurită, cu care omoară balaurul înaripat, căzut la pământ, scoțînd limbi ascuțite. Calul este alb, capul mic, coada înnodată. Relieful este realizat prin linii albe) și vrâste de culoare(verde, galben,roșu), marcate cu motive fitomorfe. Câmp albastru închis, înviorat de o floare roșie cu frunze delimitate de nervuri albe. În partea stângă, în plan îndepărtat, în fața palatului sugerat printr-o clădire simplă,albă, înaltă, cu acoperiș de olane roșii, se află fata de împărat pe care o salvează sfântul conform legendei. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar rectangular de culoare roșie, traversat longitudinal de o linie spiralată ale cărei meandre sunt însoțite de blicuri albe și verzui. Desenul complicat, tușa groasă, culorile intense, asemănător vitraliilor. Umplerea cu culoare neglijentă indică o producție de serie. Rama din lemn de brad este vopsită în cafeniu închis și decorată cu u motiv în formă de V Dosul este realizat din două scândurele de brad dispuse orizontal.
Icoaiv v
Icoana repictată este reprezentarea târzie a Sfântului Ioan Botezătorul, redat frontal, în picioare, în ipostaza îngerească. Sfântul binecuvintează cu dreapta ridicată. Pictura este destul de naivă cu elemente necanonice(Sfântul are veșmânt lung, decorat cu motive florale). Mâinile și picioarele sunt stângaci executate, cu culoare neagră peste fondul roșu din partea inferioară. Aripile roșii.Aureolă galbenă, chenar lat, roșu. Fond întunecat, cu motive astrale de culoare roșie. Chenarul în relief pictat cu galben și roșu. Nu există date în legătură cu pictura originală, probabil în momentul în care a fost scris textul cu creionul icoana era deja deteriorată.
Icoaulor
În cazul fraților Grecu există indicii că lucrau deseori fără tipar, desenul fiind executat liber. Sfinții Împărați Constantin și Elena, de o parte și de alta a crucii pe care a fost răstignit Iisus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea(culoare roșie, punctată cu alb), axul de simetrie al compoziției, are brațele trilobate, iar la întretăierea brațelor, ochiul lui Dumnezeu. Cei doi sfinți 1/1, tineri, conform erminiilor, au coroane pe cap și sceptru(împăratul Constantin), mama sa o ramură verde în mâna liberă. Veșmintele în culorile complementare, roșu(semnificând puterea, forța), și verde(blândețe, comtemplație, bucurie) elegant drapate cu alb. Crucea de Câmpul icoanei, albastru ultramarin, decorat cu motive astrale (steluțe albe). Partea inferioară -alternanță de benzi ocru și brun roșcat, ca niște valuri de pământ. Chenar pe trei laturi, benzi oblice în culori alternante(galben și verde), marcate de linii albe, care dau impresia de mișcare. Rama profilată, culoare roșcată . Este decorată cu căte trei șiruri de linii vălurite pe fiecare latură.Foiță de aur la aureole, veșminte, chenare, triunghiul central, sceptru și ramură.
Sfântul Sfântul Teodor Tiron călare pe un cal roșu, omorând balaurul.Redat ca sfânt militar, cizme înalte, tunică 3/4 roșie, lorica scurtă, mantie bleumarin fluturând în vânt, pantaloni mulați. Capul descoperit, părul bogat,ondulat, scurt, castanii, expresia chipului sobră. Nimb mărginit de o linie galbenă,dublată la exterior de formațiuni punctiforme albe, în formă de floare.Pe scut o figură antropomorfă, în relief. În mână ține o suliță lungă, subțire, cruciformă, cu care omoară balaurul, cu o coadă lungă, încolăcită pe după picoarele calului, aripi mari, deschise, roșii, capul mic. Calul este bine proporționat, coada este înnodată, șaua și harnașamentul decorate fin cu alb. Pe fundal relief muntos,culmi abrupte în partea dreaptă. În cea stângă, sunt pictate zidurile unei biserici înalte. Linia albă, cu care este executat conturul și decorurile stilizate, fitomorfe foarte fină. Fond de culoare albastru verzui, marginea excizată fiind pictată jumătate cu roșu, cealaltă exterioară grena. Inscripția sus.- litere albe, caligrafice și prescurtări. Pictura este întunecată, cu urme de murdărie, fum și mici lacune ale stratului pictural. Pe cantul superior - cui de metal ,vechi. Compoziția este armonioasă, proporțiile respectate, desenul fin, paleta cromatică, dominată de tonuri calde în contrast cu fondul metalizat. De numele Sfântului Teodor este legată sărbătoarea populară a Sântoaderului, ce se ține în prima săptămână a postului Mare(Sâmbăta lui Toader; Tudorusale)
Câmpul icoanei e împărțit în patru registre prin două linii perpendiculare de culoare ocru, întetăiate în formă de cruce. În cele patru câmpuri sunt pictați: Maica Domnului cu Pruncul, Isus Hristos, Sfântul ierarh Nicolae, Cuvioasa Paraschiva. Toate personajele sunt desenate naiv, stângaci. Maica cu Pruncul ar corespunde tipului Hodighitriei, Pruncul este mic, cu o Evanghelie în mână. Fecioara poartă maforion roșu cu linii de fald albe, cu însemnele Fecioriei pe umeri și pe frunte, stola cafenie, la fel cu veșmântul Pruncului. Deasupra nimbului aurit cu chenar roșu este pictată o ghirlandă cu două flori la capete. Isus arhiereu, 3/4 binecuvântând cu mâna dreaptă în stânga ținând o Evanghelie închisă.Înveșmântat un sacos roșu, epitrahil negru cu franjuri și galon aurit, stihar cafeniu.Nimb aurit,chenar roșu. Sfântul Nicolae în veșminte arhierești, sacosul este tivit cu un galon auriu bogat, în mână Evanghelia. Sfânta Paraschiva are o cruce mare în mâna dreaptă, o ramură aurită în stânga, coroană împărătească deschisă, înconjurată de nimbul aurit. Fondul primului registru este de culoare orange, celelalte de culoare albastru ultramarin cu pensulații albe și draperii roșii cu ciucuri în colțuri. Chenar pe trei laturi, din semicercuri roșii și verzi, alternând cu formațiuni fitomorfe simple stilizate pe fond orange cu linii ondulate albe .Desenul este naiv, chipurile diforme, amintind de pictura de la Nicula, de unde venise familia Tămaș. Culorile sunt intense, paleta cromatică dominată de roșu, orange și albastru. Rama are o porțiune teșită la interior, restul fiind plan, decorat cu un motiv vălurit des, dispus longitudinal.
Maica cu Pruncul/Maica Împărăteasă-Doamnă
Icoa la
Icoana este pictată pe spatele unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical. Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, în picioare, din ușor semiprofil, sub brațele crucii pe care o susțin, crucea pe care a fost răstignit Isus, găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane sub formpă de tocă, veșminte identice , cămăși pictate policrom (alb, roșu, verde) și mantii roșii cu falduri bogate, trasate cu alb. Sf. Constantin ține în mâna liberă o cruce iar mama sa o ramură verde. Crucea, plasată în centrul compoziției, pictată policrom, are brațele trilobate, corpul decorat cu motive geometrice și sacrale. În partea de jos sunt sugerate frunze, amintind de ipostaza de pom al vieții. Câmp bicolor, jumătatea inferioară - galben intens caracteristic Niculei târzii, partea de sus alb-bleu, două tulpini sinuoase de flori roșii(ruje) care se apropie în partea superioară a crucii.Linie de desen roșie. Rama profilată este vopsită cu negru și încheiată oblic;dosul este din lemn subțire de brad; Culoarea este exfoliată pe unele locuri;
Icoașanț
Pe p4527
Icoana este pictată în oglindă, pe o foaie de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Sfântul Nicolae redat ca arhiereu, așezat pe un tron aurit, ține Evanghelia închisă în mâna stângă în timp ce cu dreapta binecuvintează. Evanghelia este de dimensiuni mari, redată în spațiu, cu margini aurite și decorațiuni roșii pe fond bleumarin. Sfântul ca Mare Arhiereu, poartă mitră înaltă, bipartită, omofor mare, verde intens decorat cu cruci aurite, stihar albastru , mânecuțe aurite, sacos roșu cărămiziu cu galon aurit la gât, mâneci și poale. De ambele mâini are atârnată câte o bederniță care are doar desenul schițat pe fondul sacosului. Chipul este sobru, barba albă, scurtă, părul scurt, ondulat. În jurul capului are un nimb aurit pe care este scrisă dezordonat inscripția. Tronul, de factură vădit barocă, are spătarul înalt, cu lemnul aurit, cu sculpturi abundente,(motive fitomorfe stilizate și motive geometrice) Spătarul este tapițat cu alb, decorat cu o rețea de linii întretăiate. Sfântul stă cu picioarele pe un postament de piatră. Câmp verde intens în partea de jos, albastru ultramarin în registrul superior. Pe laturile verticale este pictată câte o bandă lată, cu vrâste oblice în culori alternante: verde, auriu, roșu. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar realizat dintr-o draperie albă stilizată strânsă din loc în loc cu flori roșii,la colțuri cu ghinde roșii. Desenul este caligrafic, fin, foarte minuțios, vădit inspirat din miniatura manuscriselor. Compoziția este echilibrată, paleta cromatică sobră(alb, albastru, roșu, verde, gri), armonioasă, rezultată din combinarea culorilor complementare cu auriul foiței. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri, colțul stâng jos fiind întărit cu un cui metalic. Culoare brun închis. Dosul- lemn subțire de brad, fixat pe spate cu bucăți de piele.
Icoae jo
Icoafolc
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical.Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena 3/4, în picioare, din ușor semiprofil, sub brațele crucii pe care o susțin, crucea pe care a fost răstignit Isus, găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Amândoi au plete castanii, lăsate pe umeri, coroane sub formă de tocă, veșminte identice(cămașă albă cu vrâste verzi, și mantii roșii). Sf. Constantin ține în mâna liberă o cruce, mama sa o ramură verde. Fețele diforme, ochii negri cu umbre gri. Crucea, axul de simetrie al compoziției, pictată multicolor, are brațele trilobate . Câmp alb, cu excepția zonei ocru de la baza crucii. Chenar din tulpini de ruje roșii, dispus pe cadrul rectangular. Icoana este caracteristică fazei târzii a picturii din zona Nicula-Gherla, caracterizată prin aglomerarea compoziției cu elemente florale și decorative, fețele diforme, câmpul bicolor, lipsa foiței, calitatea mai prostă a materialelor. Paleta cromatică este totuși armonioasă.Suportul pictural crăpat.. Rama profilată, din lemn de brad, pictată cu negru și încheiată oblic; Pictura ușor exfoliată;Dosul - placaj.
Maica cu Pruncul
Comp în
Icoaate
Pictură în oglindă, pe spatele unei bucăți de sticlă, ax vertical. Cuvioasa Paraschiva, redată în stilul specific Niculei:într-o mână o cruce împodobită cu raze și motive florale, în cealaltă o ramură verde. Chipul este trasat cu lejeritate, fața prelungă, expresivă. Pe cap poartă o tocă înaltă, stil occidental. Părul lung, ondulat , cade pe umeri. Veșminte în culori vii(galben, roșu, verde, alb).Câmp alb-gri, decorat cu același motiv floral care se repetă la cruce, o rozetă în culorile alb și verde. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, redusă la extrem, ornamentica de factură populară, intensitatea culorilor. Stratul pictural exfoliat. Rama profilată de culoare neagră, este completată cu un "dos" subțire.
Scenă complexă, redată într-un spațiu pictural incavat, bordura înscriind-o în tipologia icoanelor de tip krashnuska. Scena centrală, nașterea Mântuitorului în peștera din Betleem completată narativ de secena închinării magilor și fuga în Egipt. Fecioara Maria pe un aștenut cu motive tradiționale, alături de Pruncul înfășat,. Un plan mai jos, scăldătoarea Pruncului, și Sfântul Iosif așezat, așezat, gânditor. Deasupra, pe fondul cerului luminat, steaua susținută de arhanghelul Gavriil își revarsă razele. În colțul din stânga sus, cei trei magi călări, urmând drumul indicat de steaua de la răsărit. În colțul drept îngeri vestind nașterea, mai jos un păstor cu oile. Scenele de jos sunt separate de zidurile cetății. În colțul stâng inferior Fecioara Maria pe tron, cu Pruncul în brațe, primind darurile celor trei magi. În dreapta este redată scena fugii în Egipt, Maica Domnului cu Pruncul pe un cal alb, în fața lor Iosif, Arhanghelul Gavriil ocrotindu-i. Scenele sunt redate miniatural, cu mare finețe. Chipurile și veșmintele foarte elaborate. Cromatica specifică icoanelor de acest tip, bordura roșiatică, restul compoziției - tonuri de pământ, brun-roșcat, roșu, galben, accentele de alb foarte fine. Icoana necesită restaurare.
Icoaezeneapt
Icoana îi reprezintă pe Arhanghelii Mihail și Gavriil 3/4 pe un suport de lemn dispus în ax orizontal. Ambii arhangheli sunt înveșmântați identic, cu tunici bleumarin închise la gât și mantii lungi, roșii. Fețele copilărești, ușor disproporționate, cu o expresie veselă. Mihail are părul castaniu blond, scurt, redat pictural Gavriil îl are strâns în coadă pe spate.Sunt ușor întorși unul spre altul, susținând cu câte o mână globul cruciger, în cealaltă având unul sabia de foc ridicată, celălalt o ramură de crin alb. Aureolele de culoare mai deschisă, sunt mărginite de un chenar alb îngust. Fond întunecat. Inscripția prescurtată scrisă cu litere albe(sus). Icoana este lucrată de un zugrav experimentat, dar se observă stângăcii și disproporții Stilul este influențat de pictura apuseană și cea pe sticlă. Rama profilată, fixată în cuie de lemn.
Învierea lui Iisus
Icoait,
Icoasia,
Fecioara Maria
Compoziție complexă, (13 scene), centrată pe scena Învierii redată în varianta coborârii lui Iisus la Iad, episod biblic cunoscut și sub denumirea de Anastasis sau Învierea.Mântuitorul încadrat de o mandorlă îl scoate pe Adam și pe alți drepți(sfinți, prooroci) din gura gheenei. Deasupra este pictată scena ridicării din mormânt a Mântuitorului, lângă piatra mormântului, îngerul. În celelalte casete sunt reprezentate scene din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului, cu un număr redus de personaje (3 – 4, maxim 5): „Sfânta Treime”(ospitalitatea lui Avraam), Nașterea Fecioarei Maria”, „Intrarea Maicii Domnului în biserică(Ovidenia), „Buna Vestire”, „Nașterea lui Iisus Hristos”, Întâmpinarea Domnului(Stretenia), „Botezul lui Hristos” „Schimbarea la față” „Intrarea Domnului în Ierusalim”, , „Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, „Înălțarea Sfintei Cruci”. Toate personajele au nimburi trasate cu alb.Desen schematic, trasat cu finețe, ușor dezordonat, ca și inscripțiile. Cromatica specifică, tonuri calde, brun, galben, roșu în contrast cu verde, albastru, negru, valorate de foița de aur. Chenarul lat, roșu(tipul de icoană krasnushka)
Soborul Sfinților Mucenici
Icoae mi
Sfânta Paraschiva este reprezentată frontal, 3/4, încoronată de doi îngeri. Nimbul trasat cu roșu depășește linia chenarului și partea superioară a coroanei. Coroana deschisă, tip bizantin, are pictat central chipul lui Iisus nefăcut de mână de om(Sfântul Keramion). Sub coroană, un văl alb, închis pe piept, încadrează chipul feciorelnic al sfintei, fața rotundă, trăsăturile accentuate, maniera de redare specifică centrului Holui. Expresia gravă. Mantie decorată cu motive fitomorfe ample, foiță argintie incizată și volute aurii pictate pe fond orange. Tunica decorată cu motive geometrice incizate în foiță. De culoare deschisă, În mâna dreaptă, sfânta ține o cruce mică, rusească, în stânga un rotulus desfășurat cu inscripția scrisă în limba slavonă: Cred în unul Dumnezeu… alte inscripții: pe o bandă orizontală, îm partea de jos a icoanei: "Chipul Sf. Mucenițe Parascheva..", Cromatica specifică centrului, tonuri de pământ, roșu, brun roșcat, galben, brun negru, în combinație cu foița metalică argintie înnobilată cu vernis.
Icoa lem
Icoana reprezintă Înălțarea lui Isus Hristos, care se prăznuiește la 40 de zile de la Paști(Învierea lui Isus). Isus Hristos, se ridică pe nori, cu brațele desfăcute. În colțurile de jos, apostolii Petru și Pavel(conform Erminiei), cu brațele la piept și capul ușor înclinat către centru. În spatele lor se disting capetele și aureolele celorlalti apostoli, deși canonic, la Înălțare ei nu primiseră încă Sfântul Duh și nu sunt reprezentați cu aureole.Chipurile sunt asemănătoare cu barbă scurtă și părul lung, negru.Veșmintele sunt aproape identice, roșu și verde. Câmpul alburiu, decorat cu o ghirlandă de trandafiri roșii(ruje). Icoana mai are caracteristicile specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară,este mai încărcată totuși decât icoanele niculene din prima perioadă. Culorile sunt armonizate, nu foarte intense:alb, galben, roșu, verde, albastru, negru. Strat pictural exfoliat. Rama- culoare neagră.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Nicolae în ipostaza de mare ierarh, binecuvântînd cu mâna dreaptă iar în stânga ținînd Cartea Sfântă. Sfântul este redat 3/4, cu mitră bipartită pe cap(ipostaza de iarnă), barba tunsă scurt, căruntă. Expresia sobră. Proporțiile respectate. Linia de contur la chip și la mâini accentuată.În jurul capului aureolă delimitată de o linie subțire, albă. Veșmintele simple(sacos roșu cărămiziu, deschis la gât, epitrahil alb verzui, brodat cu cruci drepte, cu brațele egale, stihar albastru cu mânecuțe decorate.) Faldurile sunt definite prin linii albe, groase. Fondul este unitar, albastru de Prusia. Inscripția cu majuscule albe, cu prescurtări, la nivelul umerilor. Chenar îngust, negru. Pictura exfoliată, în colțul inferior stâng.
Icoau pe
Icoaiv s
Icoana este pictată în stil naiv, asemănător troițelor oltenești recente. Este reprezentat Isus Hristos Pantocrator așezat pe un tron care nu apare, ținînd o Carte deschisă pe care se află scris un U întors și I. Tehnica este rudimentară, pictorul a desenat contururile cu negru, apoi a umplut spațiile cu o culoare uniformă.Faldurile sunt realizate prin linii subțiri, dublate cu alb pe alocuri. Chipul expresiv, fața prelungă, ușor diformă, părul lung revărsat pe umeri, nimb cruciger, cu inscripțiile consacrate.Culorile veșmintelor nearmonios alăturate: cămașă roșie, brâu galben, poale verde-gri. De o parte și de alta a capului lui Isus câte un heruvim cu aureolă și aripi roșii cu mulți ochi. Fond bleu, de o parte și de alta a lui Hristos cu câte o floare pe tulpină înaltă cu frunze asemănător unui brăduț, marginile împodobite cu șiruri de puncte colorate. Inscripțiile sunt realizate cu majuscule negre.Culorile de proastă calitate. Pictor fără școală, de factură populară.
Arhanghelul Mihail
Icoală,
Suprafața icoanei este împărțită în trei registre suprapuse, de dimensiuni egale, încadrate în chenare(unul lat și două înguste). În registrul superior sunt redați, 3/4: Maica Domnului a Patimilor (cu 7 săbii înfipte inimă), Sfântul Nicolae și Sfântul Haralambie; Aureolele trasate cu o linie îngustă depășesc linia chenarului. Registrul II: Sfinți trei ierarhi - Grigore Bogoslov, Vasile cel Mare și Ioan Zlotoust ( în dialog, ținând Evanghelii în mână), veșminte arhierești. Central este redată Învierea, în reprezentarea iconografică a creștinilor ortodocși a coborârii lui Iisus la Iad, zdrobind prțile acestuia, pentru a salva sufletele binecredincioșilor din gura gheenei(stânga), în fundal, Noe și Ilie. Ultima casetă a acestui registru, Sfântul Daniil având crucea în mâna dreaptă și un rotulus în stânga; Registrul inferior: suită de sfinți: Sf. Muceniță. Elisaveta, Sf. Muceniță. Dotinia(?), Sf. Cuvios Miron, Sf. Muc. Feodor, Sf. Apostol Petru, patriarhul Nifon , Sf. Apostol Pavel, Sf. Prorooc Ioan, Sf. Cuvioasă Ksenia, Sf. Mucenică Ulita și sfântul mucenic Kirik. Fond auriu cu incizii, motive florale ample, borduri perlate la veșminte; Inscripții în dreptul fiecărui personaj și a fiecărei scene, cu litere chirilice. Cromatica: fond auriu (foiță aplicată pe grund), roșu, verde deschis, albastru, alb, negru.
Sfântul Gheorghe
Sfânta Treime; Încoronarea Fecioarei
Icoaă, n
Icoalben
Icoana este pictată pe spatele unei bucăți de sticlă, în ax vertical. Tema este "Duminica Floriilor", tratată într-o manieră simplificată, izvodul specific centrului Nicula reprodus în condițiile picturii din fazei de declin a acestei arte: Isus Hristos, călare de o parte a unui asin alb în colțul din stânga jos, macrocefal, părul lipit de cap, , binecuvântînd cu mâna stângă(!). Din față îl întâmpină mulțimea(redată prin perspectiva capetelor), zugravul facând o confuzie, la intrarea îm Ierusalim a Mântuitorului apostolii(reprezentați cu aureole verzi, la fel ca cea a lui Isus, deși canonic, până la Pogorîrea Sf. Duh, apostolii nu aveau aureole) urmându-l pe acesta. Veșmintele sunt simple, în aceeleași culori utilizate de regulă la Nicula, roșu și verde. Câmp alb, umplut cu flori mari, roșii(ruje), ocru în partea de jos. Desenul este simplu, stângaci, compoziția echilibrată totuși, la fel și cromatica. Rama este vopsită cu un lac negru.
Sfânta Treime
Icoana îi înfățișează pe Arhanghelii Mihail și Gavriil din ușor semiprofil, în picioare, ținând fiecare câte o sabie în mâna dinspre exterior. Mihail ține în mâna stângă un potir ridicat, iar Gavriil cumpăna(în iconografie și sabia și balanța fac parte dintre atributele arhanghelului Mihail). Amândoi sunt redați tineri, cu plete lungi, negre, fără barbă. Arhanghelul Mihail este înveșmântat militar, Arhanghelul Gavriil poartă veșminte lungi, în aceleași culori, decorate pe poale cu motiv fitomorf. Redați înaripați, în jurul capului au nimburi aurite, cu o porțiune incandescentă în jur.Plasați deasupra unor nori albi. Câmp albastru ultramarin, înstelat și decorat cu flori albe punctiforme. În planul doi o construcție cu elemente din arhitectura locală redate în stilul specific.Lateral și superior compoziția este încadrată de câte o ghirlandă din semicercuri duble hașurate. Paleta cromatică este armonioasă, dominată de roșu și bleumarin. Rama alcătuită din patru stinghii drepte, îmbinate oblic la colțuri, decorate vag cu un motiv vălurit dispus longitudinal. Dosul este relizat din scândură subțire de brad, dispusă orizontal.
Icoa cen
Icoaată
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă, de formă dreptunghiulară în ax vertical. De o parte și de alta a unei cruci treflate, plasată pe un promontoriu, sugerând Golgota, sunt reprezentați Constantin și Elena. Conturul brațelor superioare este încadrat de o zonă incandescentă în culori intunecate. Sfinții redați în picioare, 1/1, susțin cu o mână crucea. Poartă veșminte împărătești bizantine, destul de simple, cu câteva elemente decorative (romb, val, spirală). Pe cap coroane înalte, deschise. Carnația roz, fețele ușor disproporționate; sfânta Elena are părul acoperit; Constantin are barba scurtă , părul brun-roșcat. Chenar pe laturile verticale, superior bandă ondulată. Spațiul rămas până la ramă decorat cu benzi oblice de culoare galbenă. Culoarea de fond este înlocuită în transparența sticlei de foița argintată. Desenul ușor stângaci, tușele groase, fețele expresive. Paleta cromatică: alb, verde, negru, galben, verde închis, brun-roșcat, fond gri-argintiu. Rama, lată , profilată, din lemn de brad, vopsită cu maro. Capac din lemn, pe dos, cu inel metalic pentru agățare.
Icoana este pictată pe sticlă industrială, în ax vertical. Maica Domnului cu Pruncul, tipul Hodighitria(Arătătoarea Căii, călăuzitoarea),redaă într-o manieră specifică fazei de decadență a picturii pe sticlă. Plasată ușor asimetric, Maica susține Pruncul cu mâna stângă, cu dreapta arată către El. Pe cap are coroană împărătească, surmontată de o cruce mică, la fel și Pruncul. De sub coroană se revarsă o meșă castanie stângaci amplasată și executată.Veșmintele Maicii multicolore(roșu,alb, verde, albastru, galben), ornamentate cu linii ondulate, puncte, în încercarea de a imita pictura pe lemn.Pe umărul drept are o svastică pe fond galben. Ochii mici, expresivi, buzele dintr-o linie subțire, bărbia pătrată. Restul corpului este mai mare, disproporționat în raport cu capul. Pruncul, cu amândouă mâinile la piept, are părul lung, castaniu, fața mai bine realizată decât al Maicii.În egală măsură inscripția ar putea să se refere și la Prunc, în această situație ar fi Fecioara Maria, după poziția mâinilor. Câmpul este împărțit în două , 1/2 sus - albastru caeruleum(decor - două ramuri în formă de arcadă, deasupra a două flori mici) 1/2 inferior - galben ocru. Cromatica obositoare culorile stridente. Icoana are trăsăturile specifice picturii târzii din zona Nicula -Gherla: dimensiuni mari, supraabundența detaliului, desenul neîngrijit, posibil fără tipar, linia inegală, umplerea neglijentă a spațiilor, câmpul bicolor, sticla de proveniență industrială. Rama este executată din patru stinghii plane, încheiate oblic la colțuri; Pe rama lăcuită s-a aplicat prin ștanțare un model de trandafir cu frunze. Dosul este din placaj nou;
Icoacu c
Icoastri
Într-un spațiu central dreptunghiular în relief este pictat Arhanghelul Mihail 3/4. Arhanghelul ține în mâna dreaptă sabia ridicată, în stânga globul pământesc cu însemnele dumnezeirii. Este redat tânăr, cu fața rotundă, expresivă, părul lung, lăsat pe umeri.Poartă o tunică verde, cămașă albastră și lorică argintie, peste care este prinsă mantia lungă, roșie.Aripile sint strânse, aureola conturată cu o linie roșie fină, se proiectează pe fondul auriu unde este scrisă în partea superioară inscripția, cu litere de culoare roșie.Chenar îngust, negru. Decorul ancadramentului, sculptat, în relief : 8 flori cu patru petale rotunde, pictate cu albastru, centrul cu roșu, iar frunzele aurii. Spațiul dintre flori. La nivelul suportului, pictat cu roșu. Suportul este crăpat, cele două bucăți care îl alcătuiesc nu se mai sudează. După modul de realizare se pare că icoana a aparținut unei biserici.
Piesa este o icoană împărătească ce a fost amplasată în biserică, în cadrul iconostasului sau în interiorul unuei troițe. Sunt redați, conform canoanelor bizantine, sfinții împărați Constatin și Elena, în picioare, sub brațele crucii Răstignirii descoperită de împărăteasa Elena la Ierusalim. Cei doi împărați sunt îmbrăcați în veșminte împărătești, cu coroane pe cap. Împăratul tânăr, cu părul castaniu, ondulat, înveșmântat cu mantie roșie decorată cu motive fitomorfe stilizate, tunică bleu cu galon lat, decorat cu motive fitomorfe. În mâna dreaptă ține un sceptru. Împărăteasa poartă mantie verde și tunica roșie, pe sub coroană o eșarfă albă.În mâna stângă ține cuiele Răstignirii. Pe capătul crucii se află inscripția INRI, iar peste brațele orizontale o eșarfă albă pe care este scris textul "Prin acest semn vei învinge", care i s-a revelat împăratului Constantin. Fond bleu închis, cu o linie de chenar albă, subțire, la fel cu inscripția scrisă în partea de sus. Paleta cromatică este variată, dar nu foarte armonioasă, culorile reci. Pictura este realizată de un pictor contemporan cu școală, autorul picturii unor biserici și icoane. Rama este profilată, lată, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri, bătută în cuie metalice,culoare brun roșcat. În partea de sus este adăugată o porțiune semicirculară, cu margine din placaj îngust, montat transversal. Pe fondul bleu închis al acesteia este pictat un heruvim cu aripile întinse, chip sobru, cu păr blond, ochi negri, gura roșie. În partea de jos a piesei, două cuie mari de fier cu care era fixată. Face parte din același iconostas sau troiță cu nr. 50546.
Icoana reprezintă un sfânt, (Grigorie, după cum spune inscripția.) cu mâinile aduse spre piept, veșmânt lung, arhieresc, aureolă care a avut probabil culoare. În spatele sfântului un munte stilizat. Pe spate se văd câteva încercări de figuri, la fel cu cea de pe față, schematice. .
Pictorm
Biserica greco-catolică din Săcel, jud. Cluj (1939)
Icoana îl reprezintă pe sfântul Gheorghe omorând balaurul, în varianta mai elaborată, în care apare și fata de împărat și elemente etnografice locale. Sfântul, călare pe cal alb, plasat central. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte, tunică scurtă, zale, mantie roșie fluturând în vânt. Are capul descoperit, plete lungi, castanii, ochi mari, gura roșie, trăsăturile bine definite, expresive. În mână ține o suliță lungă, cruciformormă,aurită, cu care omoară balaurul înaripat, căzut la pământ, scoțînd limbi ascuțite. Calul este alb, capul mic, coada înnodată. Relieful este realizat prin linii albe) și vrâste de culoare(verde, galben,roșu), marcate cu motive fitomorfe. Câmp albastru închis, înviorat de o floare roșie. În partea stângă, în plan îndepărtat, în fața palatului sugerat printr-o clădire simplă,albă, înaltă, cu acoperiș de olane roșii, se află fata de împărat pe care o salvează sfântul conform legendei. Întreaga compoziție este încadrată de un chenar rectangular de culoare roșie, decorat cu o spirală de nuanță asemănătoare și mici ovale hașurate cu alb. Desenul complicat, tușa groasă, culorile intense, asemănător vitraliilor. Umplerea cu culoare neglijentă indică o producție de serie. Rama din lemn de brad, cafeniu închis, decorată unda apei. Dosul este realizat din două scândurele de brad dispuse orizontal.
Icoana este pictată în oglindă pe spatele unei bucăți de sticlă de proveniență industrială, în ax orizontal. Scena și realizarea sunt specifice spațiului catolic. Simetric față de un ax reprezentat de un grup de flori, sunt redați Sfânta Ana cu Fecioara Maria și Sfântul Iosif cu Isus copil. Sfânta Ana este reprezentată cu părul negru, acoperit cu o năframă albă. Este înveșmântată cu o rochie sobră, de culoare verde crom, peste umeri având prinsă o mantie roșie bogată.În mâna dreaptă ține o carte, cu stânga o ține de umeri pe Fecioara Maria, către care Sf. Ana este ușor aplecată. Maria este redată din profil, cu mâinile împreunate în rugăciune. În pandant, Sfântul Iosif, așezat, ușor aplecat îl ține în brațe pe Isus reprezentat ca un prunc dolofan, cu părul scurt și creț, picioarele și mâinile descoperite.În mâna dreaptă ține o ramură cu flori.Iosif are părul lung, este tânăr, cu fruntea înaltă, barba scurtă, veșminte în aceleași culori ca ale Sf. Ana. Chipurile sunt grave, triste, cu sprâncene foarte groase, contururile realizate cu o linie subțire, roșie. Toate personajele au aureole albe cu o bandă difuză, bleu pe lângă lina de contur neagră. Între cele două grupuri , pe linia mediană este plasat un aranjament floral compus dintr-un crin în partea superioară și încă trei flori(două înflorite și un boboc sau trandafir)roșii, unite într-un singur buchet printr-o fundă roșie. În colțurile de sus, câte o ramură cu flori roșii și frunze lanceolate așezate oblic. Fondul este în întregime alb. Pe o bandă lată în partea de jos, inscripția , caractere îngroșate. Desenul este extrem de îngrijit, liniile folosite sunt de diverse dimensiuni, compoziția, echilibrată, cromatica dominată de roșu și verde. Rama este fixată în cuie de fier.
Icoana îi redă 1/1 pe sfinții Nicolae și pe arhidiaconul Ștefan, în picioare, ușor semiprofil. Asocierea celor doi sfinți nu are o motivație iconografică, probabil a fost dorința comanditarului. Sfântul Nicoale este reprezentat în veșminte arhierești, fără mitră pe cap(ipostaza de vară), binecuvântând cu mâna dreaptă, în stânga ținând Evanghelia închisă. Are părul și barba cărunte, ondulate, fruntea înaltă, trăsăturile fine. Înveșmântat cu sacos auriu tivit cu galon cu șir de perle și pietre scumpe, mânecuțe și galon la gât . Epitrahil alb, cu cruci drepte și motiv scalariform în partea de jos.Omoforul mare, de culoare roșie și bedernița romboidală atârnată de mâna stângă. Aureole trasate cu o linie albă îngustă. În pandant, arhidiaconul Ștefan, primul dintre martiri, ușor întors către sfântul Nicoale, cădelnițând cu o mână, cu cealaltă ținând la piept o biserică având trei turle înalte. Redat tânăr, fără barbă, în veșminte diaconești:stihar lung, bogat ornamentat cu motive florale mari, pe fond alb-albăstrui. Fondul icoanei auriu pal, cu irizări. Median, pe latura de sus, soarele?(sau mandorla de raze a Duhului Sfânt) Paleta cromatică dominată de nuanțele de auriu, restul culorilor(verde, cafeniu, negru, alb, fiind în armonie cu acest fond. Desenul este fin, proporțiile bizantine respectate, compoziția echilibrată, armonioasă. Inscripția în partea de sus, cu chirilice cu caractere specifice Munteniei.
Răstce c
Cuvioasa Paraschiva este redată 3/4, frontal, într-o tehnică inspirată de xilogravură. Sfânta are o coroană deschisă pe cap, încadrată de aureola pictată cu galben. Fața este pătrată, încadrată de părul stilizat(sau maforion), fruntea înaltă, ochii prelungi, cu spâncene subțiri, nasul și gura mici, expresia sobră, carnația roz. În mâna dreaptă(ambele mâini redate neanatomic) ține o cruce treflată, în cealaltă un sceptru floral. Veșmintele au mânecile verzi, restul fiind roșii, încheiate în față cu o bandă mai deschisă, poale verzi. Faldurile redate prin linii ondulate albe. Sfânta este plasată pe fondul unui tron cu spătar bleumarin, culoare care se regăsește pe banda orizontală de sus unde este scrisă inscripția și datarea.Porțiunea dintre aceste elemente este albicioasă, cu câte două elemente fitomorfe redate prin desen. Cromatica este sobră, desenul simplu, naiv.
Icoana este o copie după cea cu nr de inventar 4860, provenind de la Ceauru, județul Gorj, datată 1941.Este redat în manieră naivă un sfânt în picioare(nu se poate deduce identitatea lui, ar putea fi sf. Nicolae sau chiar Isus, originalul este prezentat ca fiind sfânta Paraschiva), deasupra unei benzi pe care este incizat anul 1941, lateral și inferior fiind pictate motive fitomorfe și florale. Sfântul are conturul corpului incizat, deasemenea schițate mâinile, capul diform cu ochi asimetrici, barba prelungă cu nasul supradimensionat. Este sugerat un epitrahil. În jurul capului are trasată o aureolă pictată cu galben, veșmintele sunt pictate cu roșu, negru, în picioare poartă încălțări cu tocuri. De o parte și de alta două coloane înguste decorate cu motiv fitomorf. Lateral, pe verticală și pe banda de jos orizontal sunt pictate câte 5 flori cu negru. Chenar dublu, pictat cu roșu la interior, negru la exterior. Banda pe care este inscripționat anul este grena.Icoana a fost acoperită cu o substanță pe bază de ulei, pentru protecție și patină.
Icoa Iah
Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu capul descoperit.În stânga ține Evanghelia, având însemnate literele grecești alfa și U(în loc de omega), care sunt caracteristice pentru Dumnezeu ("începutul și sfârșitul").Cu dreapta binecuvintează. Înfățișarea, părul lung, barba negre, însemnele de pe aureolă specifice nimbului cruciger arată că pictorul confundă reprezentarea sfântului Ierarh Nicolae cu cea a lui Isus Hristos. Singurul element care apare la primul este epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important de culoare galbenă, cu chenar dublu pe margini și cruci "patee", mai scurt decât de obicei, confuzie iarăși cu omophorul, care face parte din veșmintele arhierești. Pictura este naivă, chipul diform, totuși expresiv . Pentru veșminte meșterul folosește aceleași culori ca la celelalte icoane semnate de el aflate în colecția muzeului(roșu, vernil, galben), cu falduri trasate prin linii. Conturul personajului dublat de șiruri de puncte albe. Ancadramentul în formă de portal este inspirat din pictura rusă. Interiorul este pictat cu bleumarin, și șiruri de decorațiuni punctiforme și florale în alb, roșu și galben. Toată compoziția este încadrată de un chenar roșu, restul fundalului bleu vernil. În colțurile de sus este trecut anul 1968
Icoana îl reprezintă pe sfântul Ioan Botezătorul într-o manieră populară, rudimentară. Sfântul este redat frontal, cu dreapta binecuvintează,? în stânga ține un rotulus desfășurat?. Carnația este albă, desenul naiv, contururile trasate cu o linie neagră, groasă. Sfântul are părul negru, lăsat pe umeri, poartă un veșmânt roșu,3/4 peste care este plasată o mantie lungă, îngustă de culoare ocru galben. În jurul capului, nimb de culoare galbenă. Fondul icoanei este bleu murdar, încadrat de o bandă roșie marginală. Inscripția, din care sunt lizibile doar trei litere, ce fac posibilă identificarea sfântului, este scrisă cu majuscule de culoare neagră în partea de sus. Pictura este rudimentară, stratul pictural degradat, cu numeroase urme de arsură(de la lumânări sau vreun incendiu), lacune și murdărie.
Icoaad,
Icoana, întâlnită foarte rar, fiind și o reprezentare a temei "Facerea lumii" este caracteristică pentru pictura târzie de icoane din zona Nicula- Gherla Primii oameni, Adam și Eva, în picioare lângă pomul Cunoștinței binelui și răului(care formează axa verticală a compoziției), după ce Adam a căzut la rândul lui în ispită și a mușcat din fructul oprit, devenind conștienți de goliciunea lor trupească. Au mijlocul înconjurat de câte o ghirlandă de flori roșii cu frunze verzi. Adam ține o mână la gât, gestul vrând să exprime înghițirea mărului, ceea ce a generat, conform legendei, apariția "mărului lui Adam". Eva e cu mâna dreaptă întinsă spre șarpele care ține în gură mărul, tiparul vrând să redea simultan succesiunea momentelor. Chipurile sunt expresive, redate din ușor semiprofil, Părul lung, castaniu, lăsat pe umeri, Adam are mustață mică și barbă scurtă, Eva sânii evidențiați, trăsăturile anatomice redate cu minuțiozitate. Pomul, cu tulpină roșie, înaltă, în partea de sus având o coroană globulară, frunze verzi, lanceolate ș fructe roșii în formă de inimă. Șarpele viguros, de culoare verde, cu capul alb este încolăcit pe tulpină, cu capul întors în dreptul coroanei, ținînd în gură mărul. Câmp alb, decorat pe trei laturi cu o arcadă de trandafiri roșii(influența icoanelor slovace) Pământul redat în aceleași culori dominanate, roșu și verde. Rama profilată alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic, brună.
Piesa are o formă dreptunghiulară având în partea superioară o mică agățătoare metalică; pictura este realizată prin utilizarea pensulei iar tema icoanei este "Maica Domnului cu Pruncul"; culorile folosite sunt: roșu, brun, grena, negru, verde - toate sub o patină accentuată; în partea de sus a picturii sunt câteva caractere chirilice; spatele obiectului de cult prezintă culoarea lemnului natural patinat, o nuanță închisă;
Icoa
Iisus Hristos binecuvântând
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Stilul specific Țării Oltului. Sfântul Ilie, ca stăpân al tunetelor și fulgerelor și al ploii, purtat de un car de foc pe cer. În registrul inferior proorocul Elisei în două ipostaze. Sfântul Ilie, cărunt, înveșmântat cu o tunică verde cu poale roșii și faldurile marcate cu alb așezat într-o trăsură de inspirație locală , trasă de patru cai roșii înaripați , pe un registru în lanț de nouri pastelați cu marginile alb gri.Sfântul ține în mâna stângă un bici și hațurile cailor. În registrul inferior, colțul drept, proorocul Elisei cu mâinile ridicate primește haina sf. Ilie, ca semn al investiturii cu puterile acestuia. Elisei poartă o tunică verde, cu brâul galben și mantie roșie. În colțul drept este redat arînd pământul cu un plug poleit tras de doi boi albi, cu coarne exagerat de mari și cozi de cai, în fața cărora este înhămat un cal alb gri.Aici este redat cărunt cărunt, înveșmântat cu o haină scurtă de culoare grena. După unele interpretări ar fi vorba de strămoșul Adam. Chipurile sunt expresive, ochii negri, proporțiile corpului sunt reduse, pentru a putea sugera scenariul epic. Relieful este sugerat de coline verzi, galbene și grena. Sunt introduse elemente de decor specifice picturii pe sticlă din Țara Oltului: flori de diferite forme, frunze steluțele liniare roșii în partea de jos(pe fond alb) roșii și albe pe cerul din registrul superior. Pe latura superioară sunt pictate draperii roșii, comprimate în colțuri. Compoziția este echilibrată, desenul fin, cu stângăcii specifice picturii tradiționale, dar se observă maniera studiată și virtuozitatea autorului. Paleta cromatică este variată(alb, roșu, verde, albastru, galben, negru, grena), culorile intense, clare. Rama este alcătuită din patru șipci simple din lemn de brad, băițuite, îmbinate oblic la colțuri
Icoare s
Icoascri
Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza") Iisus Hristos, în picioarele goale, cu un ștergar verde în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. care ține în mână o cruce mică. Acesta este înveșmântat cu o mantie roșie și tunică verde. De partea cealaltă a lui Isus,Arhanghelul Gavriil cu un ștergar pe brațe. Veșminte în culori colmplementare, roșu - orange cu verde. Aureolele sunt realizate cu foiță de aur. Deasupra lor, într-un semicerc de nori, Sf Duh. Din rațiuni de cromatică, zugravul i-a pictat aripile porumbelului alb cu verde și cafeniu.În colțurile superioare sunt nori umbriți, cromatica sugerând corespondența planului terestru(apa) cu cel celest. Scena se petrece pe malul Iordanului. Icoana are caracteristicile specifice picturii niculene: stângăcia, simplitatea și primitivismul desenului; compoziția sumară, redusă la extrem, intensitatea culorilor. Rama profilată, culoarea lemnului natur, "dosar"(capac) din lemn.
Sfântul Gheorghe și Sfântul Teodor Tiron
CompГавр
Piesa are o formă cilindrică, fiind lărgită în partea superioară și îngustată către bază. Are toartă situată în zona centrală a suprafeței. Este smălțuită și decorată cu motive geometrice: pe toată suprafața se găsesc forme geometrice (mai ascuțite și mai rotunjite), neregulate, realizate cu pensula; asemenea și toarta. La mijlocul cănii (în partea exterioară) se găsesc două cercuri incizate de jur-împrejur, acestea fiind singurele motive ornamentale ale obiectului. Culorile folosite pentru decorarea ulcelei sunt verde și negru, la interior piesa fiind de culoare bej (crem); fundul nu este smălțuit, culoarea fiind cea cărămizie.
Icoațiun
Icoau, n
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical; Sunt reprezentați sfinții ierarhi Nicolae al Mirelor Lichiei și Vasile cel Mare, într-o asociere mai puțin întâlnită. Cei doi sfinți sunt redați 3/4, din ușor semiprofil, privind către stânga lor. Cu dreapta binecuvintează cu degetul inelar unit cu cel mare, în stânga țin o carte sfântă la piept. Poziția este mai puțin uzitată: sfântul Nicolae este plasat puțin în spatele sf Vasile, creînd perspectivă. Ambii sunt înveșmântați cu sacosuri roșu cărămiziu cu borduri aurite, stihare orange cu mânecuțe, aurite, omofor bleu cu chenar și cruci aurite. Pe cap au mitre rotunde, înalte, bipartite. Sfântul Vasile are la gât un engolpion circular, confundat probabil cu o decorațiune. Sfântul Nicolae are barba scurtă, părul lung, alb, iar sfântul Nicolae are babrba lungă, albă și părul castaniu. Câmp verde întunecat, cu porțiuni de bleu și orange în dreptul umerilor sfinților, corespunzător culorilor veșmintelor. Inscripția este scrisă cu negru, cei doi S fiind plasați în colțuri,. Compoziția este ușor comprimată. Rama este alcătuită din patru șipci drepte, îmbinate oblic la colțuri, profilate pe o porțiune mică la interior, vopsite cu o culoare maron închis-roșcat, peste care s-a aplicat un lac lucios. Are trei găuri circulare, suscentral și lateral jos, pentru a fi prinsă oblic(mai târzii) Dosul este realizat din brad, fixate în cuie.
Icoavînd
Icoa(secilă.
Icoana de factură catolică îl reprezintă pe sfântul Teodor Tiron (306 d. Hr) sărbătorit pe 17 februarie.Sf. Teodor înveșmântat ca oștean: coif cu pene, armura și mantie roșie. În dreapta ține un coif cu stânga sulița. În planul doi o biserică catolică. Pe fondul alb, de o parte și alta a sfântului câte tulpină cu o floare roșie. Cromatica: predomină roșul(inclusiv ca desen) albastru, bleu, negru, maro, auriu, verde deschis, verde închis, fond alb.Ramă îngustă, patru stinghiii îmbinate oblic la colțuri.
Icoașat
Buna gro
Icoan in
Maica Domnului cu Pruncul, tip derivat din Hodighitria(Călăuzitoarea), stil ce indică o școală rusească. Maria 3/4, ține Pruncul pe mâna stângă. Isus îi ține mâna dreaptă cu ambele mâini. Fecioara privește către Prunc cu cu o expresie de tristețe. Înveșmântată cu stolă albastră, cu blicuri de culoare mai deschisă, și decorațiune delicată la mâneci.Maforion roșu vișiniu, anticipând patimile.Pe margine decorație fină, la mânecă franjuri delicați. Pe frunte și pe umeri poartă stelele întreitei Feciorii, în formă de floare cu petale aciculare. Steaua de pe frunte este parțial acoperită de coroana împărătească de tip rusesc, închisă, mare. Aureola din raze alb galbene dispuse orizontal și încadrate de un cerc trasat cu un instrument. Isus poartă același tip de coroană, înconjurată de aureola cu raze, peste care au fost inscipționate însemnele nimbului cruciger. Chipul matur, sobru, trist, privind către Maica Sa. Fața rotundă, capul și mâinile de proporții mai mici în raport cu corpul.Înveșmântat cu un chiton verde cu blicuri galbene, peste care poartă, petrecut pe umărul drept un himation roșu orange cu blicuri alb aurii.Desculț. Nimburile sunt înconjurate de steluțe mici, aurii, dispuse pe fondul bleu închis la o mică distanță de linia de contur. Lângă umărul drept al Maicii apare o inscripție parțial șterasă, cu majuscule, în slavonă,.(SPOPUȘNIINÎ METȘA?). Chenar lat de culoare neagră, care este depășit de aura Fecioarei în partea de sus.
Icoasubț
Icoara d
Icoacafe
Icoana, întâlnită foarte rar, fiind și o reprezentare a temei "Facerea lumii" este caracteristică pentru pictura târzie de icoane de la Nicula(sticlă și culori industriale, cromatica, abundența florală, compoziția încărcată, câmp policrom). Primii oameni, Adam și Eva, în picioare lângă pomul Cunoștinței binelui și răului(care formează axa verticală a compoziției), după ce Adam a căzut la rândul lui în ispită și a mușcat din fructul oprit, devenind conștienți de goliciunea lor trupească. Au mijlocul înconjurat de câte o ghirlandă de flori roșii cu frunze verzi. Adam ține o mână la gât, gestul vrând să exprime înghițirea mărului, ceea ce a generat, conform legendei, apariția "mărului lui Adam".. Eva e cu mâna dreaptă întinsă spre șarpele care ține în gură mărul, tiparul(aproximativ același în toate icoanele din zonă) vrând să redea simultan succesiunea momentelor. Chipurile sunt expresive, redate din ușor semiprofil, ochii mari, ai lui Adam cu o undă de teamă și vinovăție. Părul le este lung, negru, lăsat pe umeri, Adam are mustață mică și barbă scurtă, Eva sânii accentuați. Corpurile ușor diforme. Pomul, cu tulpină dreptunghiulară, înaltă, în partea de sus având câteva ramuri subțiri cu frunze lanceolate și fructe roșii sugerând coroana. Șarpele de culoare verde, cu capul alb este încolăcit pe tulpină, cu capul întors în dreptul coroanei(iconarul nu a reușit redarea în spațiu). Câmp multicolor, bleu în partea de sus, roșu intens în pătrimea inferioară, ocru galben- banda de la mijloc. În partea de jos pictate flori pe tulpini, sus flori mari, roșii pe tulpini sinuoase. Rama profilată este alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic, pictată cu negru. Dosul este din lemn subțire de brad.
Icoana este pictată pe dosul unei bucăți de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Compoziția combină tema Răstignirii lui Isus, cu prezența sfinților, lângă cruce fiind reprezentați sfinții împărați Constantin și Elena, zugravul deplasând în timp momentul găsirii crucii, ori reprezentarea lui Isus fiind simbolică. Crucea treflată, plasată pe un postament semicircular, pictată cu ocru, chenar verde și cercuri roșii, este redată în prim plan, constituind axul de simetrie al compoziției. Isus are corpul diform, capul mare, supradimensionat, ochii închiși, brațele scurte, mâinile diforme, trăsăturile anatomice schițate. În jurul mijlocului - veșmânt cafeniu. Cei doi împărați sunt redați 3/4, cu câte o mână diformă susținând crucea, în cealaltă mână o ramură verde(Constantin și o cruce). Au chipurile diforme, părul negru, lung, lăsat pe umeri. Împărăteasa are o coroană deschisă pe cap, împăratul o tocă rotundă închisă. Veșminte lungi, în culorile roșu și verde. În jurul capului au aureole. Câmpul alb, decorat cu două tulpini cu flori roșii globulare,(ruje) unite pe brațul vertical al crucii. Desenul este simplu, primitiv, compoziția echilibrată, paleta cromatică sobră, culorile intense:alb, ocru, negru, roșu, verde. Stratul pictural este exfoliat în mai multe locuri. Rama este alcătuită din patru stinghii profilate îmbinate oblic, culoare brună.
Tema icoanei este "Sfinții trei ierarhi, Vasile, Grigorie, și Ioan". Ordinea din icoană este, de la stânga la dreapta : Ioan Gură de aur(Zlotul), Vasile cel Mare și Grigore Teologul(Bogoslovul).Cei trei sfinți sunt pictați în picioare, Sf. Ioan și Grigorie ușor întorși către Sf Vasile plasat central. Redați în veșminte arhierești, cu însemne episcopale. Pe cap toți poartă mitră împodobită cu pietre scumpe, în mâna stângă țin Evanghelia iar cu dreapta binecuvintează prin atingerea degetului inelar de cel mare.De mâna dreaptă le atârnă bedernița, un veșmânt arhieresc în formă de romb. Reprezentarea celor trei respectă în mare indicațiile Erminiei, ceea ce arată că zugravul o studiase; Doar Sfântul Ioan este redat cu părul și barba negre, ceea ce nu corespunde descrierilor. Veșmintele sunt destul de simple, Sacosurile de culori diferite(roșu cărămiziu, galben ocru, brun închis) au în parte de jos o bordură lată, aurită decorată cu motive geometrice. Peste acestea este așezat omoforul mare, simplu, cu chenar pe margine . La gât poartă câte un engolpion rotund.În partea de jos se vede capătul epitrahilului deasemenea decorat cu motive geometrice și franjuri, așezat peste stihar. Aureolele sunt realizate cu foiță,delimitate de o linie albă, fină. Trăsăturile sunt foarte fine, cu aceent pe detalii, ceea ce denotă un iconar cu experiență și probabil școală. Proporțiile sunt respectate paleta cromatică dominată de culori calde valorate prin contraste cu culorile complementare și nuanțe. Fondul este realizat într-o trecere treptată, de la o culoare mai deschisă în partea de jos la un verde-albastru sus, ceea ce scoate în evidență figurile celor trei. Scrisul este caligrafic, foarte fin și ordonat, realizat cu o linie fină de culoare albă. Chenar dublu, roșu la exterior, auriu la interior. Icoana prezintă crăpături și lacune pe margine.
Începuturile Muzeului Satului Românesc. Troița din Rășinari și gospodăria din Drăguș, jud. Brașov (1936)
Răst
cană
Suportul este rudimentar, inegal, cu defecte vizibile, profunde, cu o crăpătură verticală. Conturul reprezintă schematic pe Maica Domnului cu Pruncul. Trăsăturile sunt reduse la esențial(ochi, sprâncene, nas, gură), mâini, conturul corpului.Aureola trasată cu un instrument este un element disonant în contrast cu restul ansamblului.La urechea Maicii este săpată a floare mică, sub formă de cercel.Pruncul este redat înfășat, cu corpul fusiform, cu o mână supradimensionată în mâna Maicii. Aceasta este înveșmântată cu roșu. Corpul Pruncului este vrâstat cu benzi, sugerând înfășarea. Părul este negru, scurt, ochii cu pupilele negre.Pe marginea icoanei este incizată o linie sbțire sub formă de chenar, iar fondul este bleumarin înstelat cu steluțe liniare cu centrul roșu.Aureole pictate cu galben. Impresia de ansamblu este aceea a unui desen suprarealist. Icoana a fost restaurată, culorile fiind accentuate.
Icoaă di
Câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare ce conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Pruncul Iisus care binecuvintează. Maforion negru, bogat, cu bordură albă, fină. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.Desen schematic, redus la extrem în redarea corpului. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În partea cealaltă un sfânt mucenic în veșminte lungi, dificil de identificat din cauza stratului de vernis îmbătrânit și a lacunelor din stratul pictural.Cromatica specifică pentru acest tip de icoane, tonuri de roșu, brun, galben, foița greu de deosebit din cauza verniului. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru.
În centrul spațiului pictural, prim plan, Sfântul Ioan Îngerul Pustiului, cu aripi mari,având în mâna stângă un rotulus desfășurat, cu dreapta ținând capul său tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat cu o mantie verde peste blana de cămilă, picioarele desculțe. În planul doi, dreapta, este redată scena aflării capului. Un călugăr îngenuncheat lângă capul aureolat al sfântului prooroc, un alt personaj în veșminte roșii(deși tot călugăr), prezentat în picioare, cu capul înclinat, indicând locul cu o săgeată (în alte icoane ambii călugări au lopeți). Este vorba de una dintre aflările capului sfântului, în zilele lui Constantin cel Mare. Aceasta s-a întâmplat în muntele Eleonului. În partea stângă a icoanei este redată nașterea sfântului Ioan. Pe un pat înalt, Elisabeta, în spatele patului, proorocul Zaharia, cu barbă lungă, albă, privind-o. În fața patului, o slujnică ținându-l în brațe pe pruncul Ioan, cu aureolă în jurul capului. Scena se petrece într-un iatac dintr-o clădire cu o turlă. În colțul din stânga sus, Iisus așa cum apare pe mahrama Veronicăi sau sfântul Keramion. Inscripții: pe chenar în partea superioară - Chipul Sfântului Ioan Înainte Mergătorul; în jurul nimburilor părinților proorocului -Elisaveta și Zaharia; în partea dreaptă a icoanei cu litere mici cursive: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe rotulusul desfășurat inscripții indescifrabile.Fondul - foița aurie brunificată, (partea de sus), pe care se proiectează crestele muntoase. Cromatica specifică acestui tip de icoane, predomină culorile calde, tonurile de brun, încadrate de bordura roșiatică( galben, ocru, tonuri de verde, brun, roșu, negru.) Desenul trasat cu linie fină. Suportul prezintă o crăpătură longitudinală, lacune ale stratului pictural.
Icoanghe
Cei doi apostoli sunt redați într-o manieră naivă, populară. Apostolul Toma(stânga) și apostolul Simion sub încadrați de câte un portal semicircular cu decor fitomorf, cadrele fiind separate de stâlpii fusiformi decorați cu motivul funiei. Ambii apostoli sunt desculți, înveșmântați simplu(Toma chiton verde, himation roșu, Simon chiton roșu, himation alb). Apostolul Toma este redat tânăr, fără barbă, ținând în mână un rotulus, Simon cu barbă căruntă, în mână cu o carte. Fețele expresive, carnația roz, proporțiile respectate, dar se observă stângăcii. Fond: în partea de jos, pardoseala din dale de piatră, sus albastru de Prusia, inscripții prescurtate cu majuscule de culoare albă.
Icoana îl reprezintă pe Sf. Nicolae 3/4, în veșmânt de marea ierarh, cu mitră pe cap, sub o arcadă de flori. Desenul este naiv, stângaci, ușor încărcat cu detalii. Sfântul, cu mitră înaltă pe cap, bipartită, aureolă de culoare galbenă, binecuvintează cu stânga diformă, cu unghii ascuțite, zugravul a desenat tiparul fără să țină seama de faptul că urma să picteze "în oglindă".În dreapta ține Evanghelia. Părul și barba sunt cărunte, părul lung, privirea este îndreptată ușor lateral. Mustățile mici, husărești. Înveșmântat cu un sacos roșu cu falduri din linii albe, epitrahil alb cu cruci negre și blicuri albe, stihar alb cu vrâste verzi.Câmpul icoanei este alb, cu o ghirlandă de trandafiri care se unesc deasupra aureolei, dublate de doup ramuri cu frunze albastre pliate pe conturul umerilor și capului personajului. Treimea inferioară: fond albastru de Prusia Cromatica este dominată de roșu și alb, culorile intense. Rama de culoare neagră, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri. Dosul este din lemn subțire de brad.
Sfânta Cuvioasă Paraschiva este redată 3/4, frontal, într.o manieră naivă, specific țărănească. Chip oval, trăsăturile feței accentuate, ochii conturați cu negru, privirea îndreptată lateral, scrâncenele mult arcuite, nările mari, gura mică. Mâna stângă o ține la piept, dreapta ridicată în semnde binecuvântare. Înveșmântată cu un maforion roșu pal, cu decorațiuni vagi, albe, stola verde cu galben, porțiune decorată cu motive fitomorfe.Nimb galben cu linia de contur albă. Fond grena în partea de jos, gri în cea superioară. Chenar dublu, galben + grena.
Asocierea proorocului Ilie cu Arhidiaconul Ștefan este mai puțin întâlnită în iconografie, este posibil ca ea să pornească de la mustrarea pe care a făcut-o întâiul mucenic"precum odinioară Ilie", celor care-l huleau pe Hristos; sau să fi fost comandată ca atare de cineva. Icoana îi redă pe cei doi sfinți în picioare, ușor întorși unul către altul; Proorocul Ilie are părul și barba albe, și ține în mâna stângă un filacter desfășurat iar în dreapta o pană ridicată la înălțimea pieptului. Este înveșmântat cu o tunică neagră, peste umărul drept având petrecută o mantie lungă, roșu orange. În pandant, sfântul mucenic Ștefan, în haine de arhidiacon: orar petrecut peste piept, stihar cu bordură lată jos, mâneci largi tivite cu bordură de perle. În mâna stângă ține globul pământesc? În jurul capului amândoi sfinții au nimburi aurite. Pictura prezintă lacune.Fond albastru bleu, cu irizări pe linia orizontului. Inscripția este scrisă cu litere roșii, în partea de sus, deasupra fiecărui sfânt. Chenar îngust de culoare închisă. Proporțiile siunt respectate, fețele expresive, gesturile bine realizate, stilul picturii academiste de secol XIX, este vorba de un zugrav cu școală.
Câmpul icoanei este împărțit în patru casete dreptunghiulare în care sunt redati 3/4: Sfântul Ioan Botezătorul(ipostaza de înger al pustiului, în stânga cu o cruce, în dreapta un rotulus, mantie verde peste blana de cămilă), sfântul Nicolae ierarh(sacos roșu, capul desoperit, binecuvântând cu stânga, în dreapta Evanghelia), Arghanghelul Mihail(cu sabia de foc în stânga, în dreapta un înscris), Arhanghelul Gavriil(cu o floare în dreapta, cruce în stânga). Pictură de factură populară, naivă, fețele expresive, amintind de icoana coptă. Cromatica sobră, fond întunecat, inscripții cu alb, chenare dublate cu șiruri de puncte albe.
În icoană apar de fapt Sfinții împărați Constantin și Elena, întrucât "Înălțarea Sfintei Cruci", care se prăznuiește pe 14 septembrie, îl redă pe fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului ridicând crucea pentru a fi văzută de mulțime. În centrul compoziției se află crucea răstignirii, găsită de împărăteasa Elena la Ierusalim, căutarea crucii fiind determinată de arătarea pe cer a semnului în numele căruia împăratul Constantin a fost învingător "Întru acesta vei birui". Crucea este dreaptă cu brațele orizontale tăiate oblic, plasată pe un postament, de la întretăierea brațelor iradiind în cerc raze incandescente.De o parte și de alta, susținând-o cu câte o mână, cei doi împărați, având în spatele lor, câte o mulțime mare de oameni, grupați, femei în spatele Elenei, bărbați în spatele lui Constantin, între care și doi episcopi. Împărațiii sunt tineri, în veșminte împărătești de inspirație bizantină. Constantin poartă o coroană rotundă, închisă, asemănătoare unei mitre, iar în mâna dreaptă sceptru. Pe umeri are o mantie roșie, lungă, cu bordură aurie, peste un veșmânt 3/4 decorat pe margine cu motive fitomorfe, îmbrăcat peste o tunică albastră, simplă. Are părul și barba scurte, castanii, privire îndreptată lateral. Mama sa poartă deasemenea sceptru, iar pe cap un văl lung, alb. Tunică verde 3/4 peste un veșmânt lung, roșu. În spatele ei se disting femei cu veșminte lungi, ce acoperă și capul. Suportul icoanei este foarte degradat, la colțuri se observă urmele unui atac xilofag puternic, cu galerii mari. Fondul icoanei, verzui spre galben. Inscripția referitoare la "Înălțare", care probabil a determinat interpretarea temei iconografice, este scrisă în partea de sus.
Icoa cee
Icoana este pictată pe spatele unei bucăți de sticlă dreptunghiulară, în ax vertical. Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, susținînd crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, aflată pe un postament semicircular, are brațele trilobate și brațele însemnate cu cruci. Chenarul crucii este trasat cu negru, din două linii subțiri. Cei doi sfinți sunt reprezentați cu coroane împărătești, în picioare, sub brațele crucii. Veșmintele sunt simple, mantii aurii și tunici verzi.Câmpul- aceeași nuanță de orange cu tonuri de brun, rezultate din distribuția neuniformă a culorii. În partea de sus, prelungit lateral până la brațele crucii, chenarul specific Niculei, zăluțe albe pe fond brun. Compoziția se remarcă prin simetrie și valorația cromatică. Rama este pictată în cafeniu la interior și roșu la exterior.
Sfânta Mahramă este, conform sfintei Tradiții, cea mai veche icoană a lui Hristos, nefăcută de mâna omului. Sfântul Ioan Damaschin(filozof, teolog și iconograf din sec VIII) descrie originea acesteia în Dogmatica ortodoxă: Se știe din tradiție că pe când Avgar era regele Edessei, a trimnis un pictor să picteze chipul Domnului, dar din pricină că pictorul nu a putut să -l picteze din cauza luminii strălucitoare a feței, Domnul Însuși , punând haina pe obrazul Lui dumnezeiesc și de viață făcător, s-a imprimat pe haină chipul Lui și astfel a trimis-o lui Avgar, care îl dorea. Deși inscripțiile nu mai ajută la identificarea exactă a momentului ilustrat, icoana ilustrează momentul în care sfânta Mahramă este adusă regelui Avgar. Un înger plasat în centrul compoziției arată mahrama cu chipul lui Iisus înconjurat de nimbul cruciger. De o parte și de alta, plasați simetric, un episcop și un preot în vârstă, binecuvântând, în spatele lor regele, în pandant un personaj fără nimb, toți privind către chipul lui Hristos imprimat pe țesătură. Conform unei legende, chipul lui Hristos s-a imprimat și pe mahrama cu care Veronica i-a șters chipul în timpul patimilor. Compoziția este narativă, echilibrată, chipurile expresive. Cromatica specifică icoanelor de tip krasnushka, tonuri de pământ în combinație cu fondul foiței aurii(fond -1/4 superior). Bordura brun roșcată, lată, delimitat prin linii negre.Icoana prezintă urme de arsură.
Icoa Co
Icoar în
Contururi incizate, trasate cu precizie.Sfântul redat frontal, în picioare, veșminte lungi,preoțești, felon roșu., Aureolă; Părul lung, lăsat pe umeri. In dreapta o cruce, în stânga o carte. Chenar pictat lat, zigzagat, alternanță cromatică(roșu, negru). Cromatica: roșu, negru, galben, culoarea lemnului. Inscripția scrisă drept, între linii orizontale incizate.
Sfânbrad
Piesă de formă dreptunghiulară, înfățișând imaginea a doi sfinți și Nașterea lui Iisus Christos. Scena este împărțită în trei registre: stânga sus - Sfântul Atanasie; dreapta sus - Sfântul Dumitru (cele două registre sunt despărțite de o ghirlandă); registrul inferior - în colțul din stânga sus al acestui registru se află un păstor cu oi, în stânga jos cei trei magi, în dreapta Iosif și Maria, iar central se află Pruncul Iisus. Deasupra capetelor Mariei și Iosif este scris cu litere chirilice - Nașterea lui Isus Hristos. Culori folosite: verde, negru, roșu, galben.
Compoziție complexă, (13 scene), centrată pe scena Învierii. Scena ridicării din mormânt a Mântuitorului, într-o mandorlă, lângă piatra mormântului, îngerul în veșminte albe, în fața pietri de mormânt probabil un soldat. În celelalte casete sunt reprezentate scene din viața lui Iisus Hristos și a Maicii Domnului, cu un număr redus de personaje (3 – 4, maxim 5): „Sfânta Treime”(ospitalitatea lui Avraam), Nașterea Fecioarei Maria”, „Intrarea Maicii Domnului în biserică(Ovidenia), „Buna Vestire”, „Nașterea lui Iisus Hristos”, Întâmpinarea Domnului(Stretenia), „Botezul lui Hristos” „Schimbarea la față” „Intrarea Domnului în Ierusalim”, „Înălțarea Domnului, Adormirea Maicii Domnului, „Înălțarea Sfintei Cruci”. Toate personajele au nimburi trasate cu alb.Desen schematic, trasat cu finețe, ușor dezordonat, ca și inscripțiile. Cromatica specifică, tonuri calde, brun, galben, roșu în contrast cu verde, albastru, negru, valorate de foița de aur. Chenarul lat, roșu(tipul de icoană krasnushka) Stratul pictural prezintă deteriorări, zgârieturi și lacune, deteriorări cromatice. Pictura se remarcă prin finețea execuției miniaturale.
În spațiul dreptunghiular creat prin scobire(rezultă o ramă de 3 cm lățime), sunt pictați, în ax vertical, Sfinții trei ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan. Stratul pictural fiind înnegrit, nu se pot identifica exact fiecare din cei trei sfinți. Probabil ca cel din centru să fie Sf. Ioan Gură de Aur, cu părul și barba albe, în stânga fiind sf. Vasile cel Mare iar în dreapta sf. Grigorie Noul Teolog, toți în picioare. Toți trei țin în mîini cartea Sfântă.Veșmintele sunt arhierești, patrafirele au cruci în linii subțiri, doi dintre ei au veșmântul împodobit cu șiruri de puncte albe. Fondul este aurit, aureolele trasate cu linii subțiri, negre, în stilul icoanelor lipovenești. Pe partea de sus a ramei o inscripție în același stil. La mijloc chipul lui Isus și monogramul Acestuia.
Icoa
Temas di
Maica Domnului cu Pruncul
colaciu la palincă
Icoa pre
Icoana reprezintă "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Compoziția este specifică iconografiei occidentale, cu masa dreptunghiulară. Iisus în centrul icoanei, așezat în spatele mesei, în partea dreaptă fiind ucenicul Ioan, cu capul pe umărul Lui. Isus frânge pâinea, instituind astfel Sfânta Taină a împărtășaniei "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". Cu mâna întinsă spre El se îndreaptă Iuda, spre împlinirea cuvintelor ce anunță trădarea : "Acela este, căruia Eu, întingând bucățica de pâine, i-o voi da. Și întingând bucățica, a luat-o și a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul". Ucenicii sunt grupați spre cele două capete în jurul mesei rectangulare. Pe fețele lor se citește nedumerire și îngrijorare. Pe masa se mai află potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…"Jos, în partea dreaptă a mesei se află vasul în care Isus le-a spălat picioarele ucenicilor. Figurile expresive, personalizate, proporțiile respectate, gesturile, drapajul veșmintelor, indică un pictor instruit, de școală apuseană. Icoana se agăța pe perete prin intermediul unui cui mare de fier. Datorită impurităților și urmelor de fum, nu se observă nici o inscripție.
Sfinții Vasile cel Mare și sf. Mucenic Haralambie, în picioare, înveșmântați ca arhierei, redați din ușor semiprofil.Sfântul Vasile este redat canonic, cu fruntea înaltă, barba castanie, lungă. Trăsăturile ușor butucănoase. Cu dreapta binecuvintează, în stânga ține o carte deschisă pe care este scris cu litere majuscule, roșii, textul citat. Este înveșmântat cu un sacos vernil cu motiv floral roșu, la poale și la mâneci cu o bandă lată, verde, epitrahil roșu pe care se vede crucea; stihar roșcat, de sub care se văd vârfurile încălțărilor cafenii. De mâna dreaptă îi atârnă bedernița, de aceeași culoare cu epitrahilul. În pandant sfântul Haralambie, cu părul și barba lungi, cărunte, binecuvintează cu dreapta, în stânga ține o cruce mică. Fruntea înaltă, privirea expresivă. Înveșmântat cu un sacos roșu, epitrahil verde și stihar cafeniu Peste acestea felon verde cu intradosul deschis la culoare. Poartă deasemenea bedernița. Pământul este redat în tonuri de brun, linia orizontului începe de jos, fondul este luminat în partea de jos, închis în cea de sus. Se pot observa influențe ale picturii neo academice. Lemnul icoanei este mâncat de cari la colțuri, crăpat în partea de jos; stratul pictural prezintă mici lacune și exfolieri.
Pictura este realizată pe două registre verticale, de înălțime aproape egală, în stil popular, cu respectarea în mare a indicațiilor canoanelor bizantine. În registrul superior , frontal, 3/4, sf. Atanasie și sf. Ierah Nicolae, în vârstă, cu părul și barba albe, Sf Atanasie ține în dreapta o cruce mică, în stânga o carte cu mâna acoperită.Epitrahil albastru cu cruci albe și sacos roșu. Sf Nicolae are fruntea înaltă, capul descoperit. Binecuvintează cu dreapta, în stânga ține cartea sfântă cu mâna acoperită. Epitrahil alb cu cruci roșii, sacos bleumarin. În registrul inferior, sfinții Dimitrie și Gheorghe călări .Ambii cai sunt pe două picioare, în pozițiile consacrate, sfinții războinici făcând gestul de ucidere cu lancea unul a balaurului, celălalt a lui Lie. Calul sf Dimitrie este roșu, cel al sf. Gheorghe alb. Redați naiv, cu capete mici, cu cozile înnodate. Sfinții înveșmântați cu culori complementare(roșu și albastru). Nimburile realizate cu culoare galbenă, cu linia de contur roșie. Culorile de fond complementare, albastru(Sf Atanasie) și roșu , verde -Sf Dumitru, albastru sf. Gheorghe. În partea de sus a fiecărui registru fondul este violet Paleta cromatică variată , culorile tari, ușor stridente. Pe spatele voleurilor apare inscripția IS HS; NI KA.
Icoauite
Icoana reproduce un model specific centrului Nicula. Sfântul Gheorghe, omorând balaurul. Sfântul în veșminte ostășești, călare pe cal, omoară balaurul filiform, încolăcit pe după picioarele calului. Chenar pe trei laturi, spiralat, alb pe fond vișiniu(funia vieții). Fond vernil, decor fitomorf și floral. Desen naiv, expresiv, culori intense: roșu, verde, alb, brun. Rama lată, laturile petrecute, imbinare cu cuie de lemn, canelată.
Icoașii
Icoată.
Maica cu Pruncul
Icoan mâ
Pictura inițială, deteriorată, a suferit intervenții care e posibil să fi modoficat tema(în oferta făcută de Mihai Mihalcu în data de 8.10.2002)tema menționată este "Sfânt", deoarece acesta nu putea fi identificat).La intervenția peste pictura inițială i s-a atribuit personajului nimbul cruciger(fără însemne).Ochii sunt deasemenea modificați, mâna, și inscripția de pe rotulus, ilogică, scrisă cu litere chirilice și caractere latine.Sfântul poartă un veșmânt roșiatic(omofor), chiton și himation. Fondul este foarte întunecat, pe margine un chenar de culoare deschisă.
Icoana îl reprezintă pe sfântul mucenic Teodor Tiron . Sfântul, în centrul compoziției, călare pe cal , înfige o suliță lungă(ce marchează diagonala compoziției)în gura balaurului plasat inferior, dimensiuni reduse. Foarte asemănătoare cu reprezentarea sf Gheorghe, calul este roșu. Veșmintele sunt asemănătoare celor ale soldaților chezaro-crăiești, cizme înalte, negre, pantaloni bufanți cu motive fitomorfe, lorică, tunică scurtă, verde, mantie roșu-cărămiziu. Poziționarea neanatomică. trăsăturile butucănoase, ochii mari, negri, părul lung, negru închis lăsat pe umeri. Nimb cu decor fitomorf. Câmp albastru ultramarin cu decor floral(o floare pe o tulpină uriașă, două flori mai mici) și astral(steluțe albe și roșii). Chenar dublu pe laturile verticale(lanț vertical de romburi alternând cromatic) și semicercuri. Relief din benzi orizontale vălurite, diferite culori(verde, roșu, roz) Foiță de aur. Rama brun roșcat, decorată cu linii vălurite dispuse orizontal, întrerupte ritmic de linii drepte transversale. În colțul din stânga jos o etichetă cu numele Prof Gusti, bătut la mașină. Suportul pictural crăpat, stratul pictural exfoliat, temă rară.
Răst
Icoana îl reprezintă pe Isus în picioare, într-o mandrolă de lumină, cu raze, asemănător iconografiei "Învierii". Cu dreapta binecuvintează, în stânga ține Cartea Sfântă deschisă. Chipul este mai plin, sobru, părul lung îi cade pe umeri. Tunica este de culoare roșie, mantia verde, se observă existența "klavului", simbolul "Celui trimis". În jumătatea de jos a icoanei apar două personaje, în stânga fiind sigur Maica Domnului. Conform reprezentărilor canonice, cel din dreapta ar putea fi Sf Ioan Botezătorul sau apostolul Ioan. Veșmintele sunt de culori închise, aureolele întrunecate. Liniile nu sunt fine, ceea ce nu împiedică o anume expresivitate a chipurilor. După modul de realizare a faldurilor i se poate atribui meșterului o oarecare experiență și, de ce nu, școală.
Icoana reprezintă scena "Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul", la ordinul lui Irod, în urma promisiunii făcute Salomeei, fiica Irodiadei, soția fratelui său Filip. La sfatul mamei sale, tânara ceru să îi fie adus pe un platou capul lui Ioan Botezătorul, ca recompensă pentru dansul ce îi plăcuse regelui la un ospăț dat de ziua sa de naștere.Sentința a fost executată pe loc, un soldat îi taie capul Sfintului Ioan în închisoarea din fortăreața Macheronte și îl duse regelui. Scena tăierii capului sfântului se petrece în beciurile închisorii, fapt sugerat de spațiul întunecos, pe fundal ziduri înalte. În prim plan un soldat în haine romane ține de păr capul tăiat al sfântului deasupra trupului acestuia îngenuncheat, cu mâinile la piept. De partea cealaltă Salomeea așteaptă să primească capul pe o tipsie. Soldatul este înalt, cu capul mai mic în comparație cu corpul, iar în dreapta ține un hanger.Pe cap poartă un coif. Sfântul are ochii închiși, fața palidă, părul castaniu. Corpul înveșmântat cu mantie verde și blana de cămilă. Salomeea, în picioare, din semiprofil, cu coroană pe cap, mantie roșie împărătească peste rochia verde. Inscripția este pictată cu majuscule de culoare albă, în partea de sus. Compoziție echilibrată, cu accente neoclasice. Ramă profilată alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri, fixate cu cuie metalice. Tăierea capului sf. Ioan este prăznuită pe 29 august, zi în care creștinii ortodocși țin post negru.
Icoa pal
Biserica "Sf. Voievozi", Cîinenii Mici, comuna Cîineni, județul Vâlcea (1981)
Icoana este pictată pe un suport de din lemn de brad, în latul fibrei. Isus Hristos(3/4) este reprezentat într-o manieră populară, cu tușe accentuate. În icoana lui Hristos Pantocrator aceste ține de obicei în mâna stângă cartea Evangheliilor, aici apare clobul cruciger, probabil pornind de la accepția de "atotțiitor". Privirea este îndreptată ușor lateral. Mâna dreaptă, cu care binecuvintează este subdimensionată. Trăsăturile feței sunt clare, picturale, ochii mari, conturați, cu arcadele evidențiate, sprâncenele conturate și arcuite, fruntea înaltă, părul dezordonat pieptănat cu cărare pe mijloc. Gâtul scurt. Nimb simplu cu o linie subțire, albă pe margine.. Înveșmântat sărăcăcios, cu un chiton cafeniu roșcat, încins cu un brâu îngust, pe umeri mantie simplă, verde, tivită cu alb. Fond verde intens, unitar. În colțurile de sus este sugerată câte o floare albă, mică, din trei elemente. Rama adăugată a fost inițial vopsită cu galben. Nu are sistem antitorsionare.
Răstarul
Icoaerel
Scena ridicării la cer a Sfântului Ilie(Răpirea la cer) redată într-o manieră populară, urmând indicațiile biblice: Sfântul Ilie, (într-un registru median) stăpân al tunetelor, fulgerelor și ploii, purtat într-un car (de foc) pe cer, proorocul Elisei în două ipostaze, (registrul inferior). Sfântul Ilie în picioare, înveșmântat cu mantie roșie,tunică verde, în mâna stângă hățurile. Părul și barba castaniu roșcate, Trăsura aurită, trasă de doi cai roșii, ușor diformi, cu cozile înnodate, deasupra unui registru în lanț de nouri pastelați alb-cafeniu Deasupra carului, pe fondul cerului albastru, trei heruvimi cu nimburi aurite. Două flori mari roșii iar la captele lanțului de nori flori pe tije înalte. În registrul inferior, colțul stâng, proorocul Elisei(înveșmântat cu tunică roșie, încins cu brâu verde. Nnimb aurit, părul și barba castanii ,corpul ușor diform)cu mâinile ridicate primește haina sf. Ilie, ca semn al investiturii cu puterile acestuia. În colțul drept , în ipostaza de agricultor, arînd pământul cu un plug miniatural tras de doi boi albi. Aici straie țărănești, cămășă scurtă de culoare galbenă și cioareci cafenii. Câmpul albastru -bleu, decorat cu flori roșii mari, în jumătatea inferioară, relief din benzi verzi, galbene și roșii, separat de lanțul de nori de o bandă cafenie decorată cu flori roșii cu frunze verzi. Inscripția, în chenare dreptunghiulare pe fond alb se referă la tema icoanei, dar și la sfinții îngeri. Compoziția este încărcată, desenul trasat cu o mână sigură, paleta cromatică variată, culorile intense. Stilul respectă trăsăturile picturii pe sticlă din Schei. Rama este alcătuită din patru șipci din lemn de brad, băițuite, îmbinate oblic la colțuri.
Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza"). Pictura indică o oarecare virtuozitate, dar aparține unui stil mai degrabă popular, naiv, cu stângăcii și disproporții. Se observă o încercare de imitarea a icoanelor rusești, atât tehnic cât și compozițional. Isus Hristos,aflat în centrul compoziției cu picioarele în apa Iordanului, pe o piatră aproximativ cilindrică, de sub care ies capete de șerpi. În jurul mijlocului are înfășurat un veșmânt alb. Are capul ușor înclinat, în semn de smerenie, primind botezul cu apă de la Sfântul Ioan, aflat în stânga Sa, pe malul apei. Isus are chipul bine proporționat, părul lung, castaniu lăsat pe umeri, barba scurtă, despicată în două. În jurul capului, aureolă.. Sfântul Ioan, ușor înclinat către Isus este înveșmântat conform erminiei în pielea de cămilă, , pe deasupra o tunică lungă cafenie , corpul ușor disproportinat.Silueta sfântului se proiectează pe fondul malului înalt și înverzit al Iordanului. În partea cealaltă un grup de îngeri cu capetele plecate, veșminte și aripi aurite.Deasupra, dintr-o zonă incandescentă înconjurată de nori , este redat Duhul Sfânt în forma unui porumbel alb. Iscripția este scrisă cu litere negre, subțiri, cu un instrument de scris, ca în icoanle lipovenești. Un amănunt interesant, de factură populară, rar întâlnit în icoane: în apa Iordanului, pe lângă pești, sunt pictate rațe, iar pe mal, în colțul stâng, un topor. Compoziția este echilibrată, cu accente naive, și stângăcii tehnice, dar fară îndoială aparține unui zugrav experimentat. Paleta cromatică este armonioasă, dominată de combinația foiței de aur cu nuanțele de verde. În partea de jos, o altă inscripție, al cărei sens nu a putut fi descifrat.
Răst res
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Scena Răstignirii este redată într-o manieră specifică zonei Nicula - Gherla,(faza târzie, de decadență a acestei arte),după stil(în special desenul ochilor) putând fi atribuită lui Gheorghe Feur sau fiice sale Mariana. Crucea simplă, dreaptă, este axul de simetrie al compoziței, Isus răstignit are corpul destul de bine proporționat, anatomia studiată, ochii închiși, capul ușor aplecat pe umărul stâng, părul lung,castaniu roșcat, redat ca o meșă stângace, înconjurat de nimbul simplu, trasat cu mai mare atenție decât în icoanele vechi. În jurul mijlocului are un veșmânt bogat. De o parte și de alta a crucii, în prim plan, Fecioara Maria și Ioan Evanghelistul, 3/4, din ușor semiprofil, amândoi cu expresii nedefinite, fețele rotunde, diforme, bărbiile exagerat de mari. Vestimentația aproape identică, predomină roșul stins accentuat de alb și verdele amestecat cu albastru. Inscripția cu majuscule negre, dezordonat, sub brațele crucii se pierde pe fond. Câmpul în nuanțe de brun roșcat, voit sau din neglijență în degrade, se completează cu pământul galben violent(1/3 inferior) cu un contur de floare la baza crucii. Brațele crucii sunt delimitate într-un triunghi de culoare, făcând loc în colțurile superioare la două zone de albastru decorate cu o floare stilizată galbenă. Desenul nesigur este ușor estompat de cromatica ce încearcă o imitație(studiată sau nu) a realizărilor vechilor iconari de la Nicula. Rama, realizată din patru șipci de brad, culoare brun, îmbinate oblic la colțuri. Pe spate are bătut un dos din placaj. Colțul stâng este crăpat. Izvodul este identic cu cel utilizat la nr 27199.
Maniera naivă. Sfântul este redat 3/4, din ușor semiprofil, binecuvântînd cu un gest stângaci cu mâna dreaptă, în stânga ținând cartea sfântă.Este redat cu capul descoperit, părul și barba cărunte, trăsăturile feței expresive, ușor stângace, cu atenție acordată unor detalii(ex. albul ochilor) Înveșmântat simplu, cu sacos roșu peste stiharul bleumarin, epitrahil verde cu cruci negre. În jurul capului are aureolă trasată cu un instrument!. Fondul sugerează cerul albastru separat cu o linie închisă de o porțiune roșie cu elemente vegetale?, porțiunea de jos sugerând pământul. Scrisul este dezordonat, studiat parcă. În stânga se află inscripționat anul, iar în dreapta io inscripție cu litere chirilice care ar putea aminti despre "GORGE AL BOINII DIN BROȘTENI?)(posibil comanditarul) Chenar dintr-o linie albă, subțire. Icoana a fost restaurată.
Temaobri
Răstignirea Domnului
Actuervă
Învierea Domnului
Icoae re
Icoana pictată în ax vertical , manieră populară. Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt redați frontal, în picioare, susținând chivotul unei biserici. Compoziția, proiectată să fie simetrică, are ușoare asimetrii pe care meșterul le-a rezolvat prin completarea spațiilor libere. Sfinții au plete de lungime medie, castaniu deschis, lăsate pe umeri, mustăți lungi, bărbi medii, fruntea înaltă, privire expresivă, sprâncene groase, cu umbre realizate prin tușe groase.Mâinile disproporționate, mici. Sfântul Petru ține în dreapta două chei negre, mari(cheile raiului în concepția populară), iar apostolul Pavel o carte închisă. Înveșmântați aproape identic, cu tunici lungi, verzi, strânse la mijloc cu centuri cu cataramă, și mantii roșii. Falduri realizate prin linii. Aureole galbene cu margine roșie decorate cu câte o linie frântă. Cu mâna liberă susțin chivotul unei biserici redusă în principal la trei turle de inspirație rusească, cu câte o cruce mare deasupra fiecăreia. Fond brun, arbori de conifere în minatură( în spațiul dintre cei doi sfinți, trei brăduți, unul în spațiul liber din spatele sf. Pavel, culori diferite) Latura de sus - draperie neagră cu margini roșii, continuată cu câte un fald roșu cu margine verde lateral. Compoziția este încadrată un chenar compus dintr-o linie roșie subțire și o bandă galbenă mai lată(1,5 cm). În continuarea acestuia este montată rama îngustă, bătută în cuie de fier. Stinghia din stânga și cea de sus lipsesc.
Contururi incizate: sfânt în picioare, veșminte lungi, aureolă; Trăsături redate schematic, reduse la esențial. Încadrat lateral de două coloane înguste cu motiv fitomorf delimitat de incizii verticale trasate neglijent. Chenar floral pictat pe laturile verticale și pe cea orizontală inferioară(câte 5 flori) bandă de culoare roșie în 1/3 inf pe care este incizat anul 1941; Cromatica: roșu, negru, galben, culoarea lemnului. Icoana de vatră este specifică sudului țării, a cunoscut o popularitate deosebită în sec. XVII-XVIII, dispare la sfârșitul secolului XIX;
Icoana are o forma dreptunghiulara, în ax vertical. Tema, "Invierea lui Iisus", este tratată în manieră occidentală, academistă, fiind mai puțin răspândită decât celelalte două variante ale "Învierii" tipic ortodoxe("Coborârea lui Hristos la iad" și "Femeile mirofore la mormânt"). Icoana reprezintă imaginea lui Iisus înviat în slavă, iradiind, într-un oval de nori auriți, deasupra mormântului pecetluit. Iisus arată către cer cu mâna dreaptă, iar în stânga ține o flamură roșie fluturînd de brațele unei cruci, steagul biruinței. Domnul, cu capul plecat pe mâna stângă, părul lung, ondulat, revărsat pe umeri, privește cu îngăduință în jos în timp ce se înalță spre cer. Din mâini și din picioare țâșnesc raze roșii.Este învăluit cu o mantie albă care îi flutură pe umeri și îi acoperă mijlocul. În registrul de jos, trei soldați în haine romane, căzuți la pământ, orbiți de lumina Învierii. Soldații poartă armură metalică și scuturi, tunici scurte, albastre, mantii roșii, cizme înalte. Sunt redați plastic în cădere, înspăimântați, pe o pajiște verde, denivelată, unde se află în centru mormântul de piatră. Paleta cromatică variată, armonioasă. Cerul albastru cu irizări luminoase.Inscripția scrisă cu alb. Chenar îngust auriu.
Icoana îi reprezintă pe Arhanghelii Mihail și Gavriil în picioare, din semiprofil,cu aripile strânse, ținând globul pământesc cruciger cu inițialele lui Isus Hristos. . Pictură de factură populară, naivă, stângace. Cei doi arhangheli redați conform erminiilor , Mihail în veșmânt militar, cu o sabie ridicată în mâna dreaptă(sabia de foc), Gavriil cu un crin în mâna stângă. Faldurile redate prin tușe groase de desn și culoare.Fețele sunt mari, ovale, corpurile disproporționate. Membrele mici. Cromatica dominată de contrastul dintre nuanțele pale de gri cu cele tari de verde, roșu și galben. Aureolele cu chenar accentuat. Fundalul gri, cu elemente de relief schițate în partea de jos, nori sus. Inscripție în română, scrisă stângaci cu majuscule negre. Chenar negru.
Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este incertă, cazul fiind întâlnit la zugravii de factură populară, care nu aveau solide cunoștințe teologice sau combinau uneori, după bunul plac sau cererea comanditarilor, diverse teme iconografice. Această dispunere mai este întâlnită la icoane provenind din Bucovina, compoziția fiind delimitată simetric de o floare dispusă vertical. Pe un fond violent de culoare albastru, punctat cu steluțe din linii negre sunt redate 3/4 două personaje sfinte.Sfânta din dreapta, cu maforion de culoare roșie, stola verde, în mână cu un rotulus desfășurat pe care este mimată o inscripție cursivă, în stânga ținând o ramură poate fi Fecioara Maria, dar, în alte icoane, în acceași manieră este redată Cuvioasa Paraschiva. În partea stângă, cu părul lung, negru, ondulat, lăsat pe umeri, figură feminină, coroană împărătească pe cap, în mâna stângă cu un potir, în dreapta cu o sabie, poate fi vorba despre Arhanghelul Mihail(în scena Buneivestiri apare arhanghelul Gavriil). Veșmintele, cu o croială împărătească, multicolore(roșu, verde, roz, albastru cu tiv galben, într-o combinație stridentă). Desen stângaci, naiv. Suprafața veșmintelor abundent marcată de linii continue și ondulate. În colțul din stânga sus, un desen discret, sub formă de roza vânturilor. Icoana este crăpată(trei fragmente).
Icoana îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, tipul Calvarului, având brațele trilobate este în centrul compoziției pe care o domină.Cei doi sfinți sunt reprezentați cu însemnele împărătești, coroane pe cap și sceptru(împăratul Constantin). Veșmintele sunt simple, decorate doar cu șiruri de ghirlande fitomorfe verticale, în alternanță cromatică. Crucea decorată cu motive fitomorfe Câmpul icoanei, albastru ultramarin, decorat cu motive astrale și florale. În colțurile superioare sunt pictate falduri de draperii iar jumătatea inferioară a icoanei este "umplută" cu un relief vălurit și elemente vegetale. Compoziția foarte încărcată. Rama decorată cu căte trei șiruri de linii vălurite de culoare mai deschisă. Paleta cromatică: roșu, negru, alb, verde-oliv, gri, fond albastru cu decor roșu și alb. Rama - lemn de brad, "dosul" din șipci orizontale fixate de ramă.
Tema iconografică -"Sfântul Gheorghe omorînd balaurul", pictor școlit, de factură neoclasică, accente romantice. În prim plan, Sf. Gheorghe, în veșminte de soldat roman( lorică, tunică până la genunchi, coif împodobit, cizme înalte, mantie roșie lungă), călare pe un cal alb, ridicat în două picioare, omoară balaurul cu o suliță cu cruce la capăt. Balaurul este reptilian, cu aripi desfăcute, coada în formă de săgeată. Calul are fixate pe harnașament două coarne ascuțite, unul în față, celalalt pe frunte. Compoziția este dinamică,picturală, expresivă, gesturile bine realizate. Cromatica bogată, alb, verde, galben, roșu, gri, maron, negru, alcătuită din culori saturate. Fond întunecat, trecând în degrade spre zona de jos, mai luminoasă. Inscripția cu majuscule de culoare albă în partea de sus.
Icoasunt
Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Haralambie
Icoaoziț
Icoana îl reprezintă pe Sfântul mare Ierarh Nicolae pe tron, în veșminte de episcop, cu mitra pe cap.În stânga ține Evanghelia, cu dreapta binecuvintează. Sacosul, veșmântul de deasupra, simbolul umilinței, este de culoare roșie, epitrahilul, veșmântul liturgic cel mai important este galben, cu chenar dublu pe margini, rețea de romburi și cruci "patee".Dintre însemnele arhierești, sfântul mai poartă mitră(închipuiește cununa de spini dar și înălțimea demnității arhierești)înaltă, bogat ornamentată. Barba și părul sunt negre, iconăreasa necunoscînd reprezentarea canonică, reieșită din Viețile sfinților. Sfântul e așezat pe un tron de factură barocă. De o parte și de alta a Sf. Nicolae,Fecioara Maria și Isus Hristos(?!),cu mâinile încrucișate pe piept, ușor întorși către Sf. Nicolae,deasupra norilor.Maica Domnului are pe umeri și pe frunte cele trei stele ale Fecioriei. Faldurile sunt realizate prin linii dublate cu alb. Nimburile sunt împodobite cu linii vălurite și linii ondulate. Țăranii îl țineau pe sfântul Nicolae "aducător de noroc, apărător de boli, apărător de vărsat și de lovituri" Câmpul icoanei este albastru, cu decorat cu stele roșii și albe și flori. Desenul este complicat, compoziția destul de încărcată, chipurile naive. Paleta cromatică este variată(alb, galben, roșu, verde, albastru, negru). Rama, este decorată cu linii subțiri sub formă de unda apei dispuse longitudinal.
Hristos veșnic Arhiereu
Răstshka
Pictură în olindă, supot de sticlă, ax orizontal. Câmpul icoanei împărțit în casete dreptunghiulare care redau: Bunavestire(Arhanghelul Gavriil care aduce vestea Fecioarei, deasupra Duhul Sfânt), Botezul Domnului(Sfântul Ioan Botezătorul botezându-l pe Iisus în prezența aceluiași arhanghel, sun revărsarea harului Duhului Sfânt), Nașterea lui Isus(doar Fecioara și dreptul Iosif, Pruncul în fundal) Intrarea în Ierusalim(Iisus pe asin întâmpinat de două personaje cu aureole-confuzie frecventă), Învierea(varianta apuseană simplificată, în care soldatul este așezat în pandant cu îngerul pentru echilibrul scenei) și Înălțarea(la care sunt prezenți doi apostoli cu aureole). Sus bandă orizontală cu decor floral, jos linii oblice. Modul de redare al scenelor este specific Niculei, desenul redus la extrem, număr limitat de personaje, paleta cromatică și modul de redare al personajelor(macrocefale, părul asemănător unei meșe) utilizarea culorii ocru galben în locul foiței aurii, specifice perioadei de declin a picturii pe sticlă. Câmpul pe care sunt proiectate scenele este bleu în casetele 1, 3, 5. brun deschis în celelalte, pământul realizat cu ocru. Decor floral, ruje dispuse în arcadă(4,5,6) liber în primele trei. Veșmintele predominant roșii, câteva accente de verde, drapajul - alb. Chenarul fiecărei casete decorat cu unda apei. Cromatica : alb, bleu, roșu, negru, verde. Rama profilată, decorată cu motiv vălurit.
Mai
Pe un suport de lemn de brad de formă dreptunghiulară, în ax vertical este reprezentat Isus în ipostaza de Pantocrator.Cu dreapta binecuvintează, în stânga ține globul pământesc. Icoana a fost anterior acoperită cu ferecătură metalică, în momentul de față lipsește, fiind pictate doar zonele mâinilor și feței, restul fiind acoperit cu grund și un strat de culoare verzuie. Desenul este realizat coform canoanelor bizantine, tehnica iluminării treptate.Fața prelungă, barba scurtă, ochii mari, căprui, nasul lung, proporțiile fiind cele consacrate de tradiția bizantină.Părul castaniu, lucrat cu minuțiozitate, lăsat pe umeri. Desenul mâinilor foarte fin, contur roșcat. Se observă urme de cuie metalice în care a fost fixată ferecătura. Peste pictură a fost aplicat vernis.
Icoana este pictată "în oglindă", suportul de glajă(sticlă manufacturată) servind drept suport și protecție a stratului pictural. Tema "Duminica Floriilor",(Intrarea în Ierusalim) este tratată într-o manieră simplificată, mai originală: Isus Hristos, călare pe asin alb este reprezentat în colțul din stânga jos, binecuvântînd cu mâna stângă. Este întâmpinat de doar două personaje( cu ramuri de finic schițate în mână), simbolizând pe cei care l-au întâmpinat la intrarea în Ierusalim. Veșmintele sunt simple, în aceeași culoare, roșu și verde.Cei care îl întâmpină au pe cap cușme înalte, întreaga scenă căpătând o nuanță locală. Câmpul este de culoare închisă, decorat pe latura superioară cu semicercuri albe. Desenul este simplu, naiv, dinamic, compoziția echilibrată, la fel și cromatica. Rama este vopsită cu un lac negru.Icoana exfoliată.
Necredința lui Toma
Răstignirea lui Iisus Hristos
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de glajă de formă dreptunghiulară în ax vertical.Cuvioasa Parascheva, redată din ușor semiprofil, ține în mâna dreaptă o ramură verde și o cruce. Fața pătrățoasă, expresivă, ochii mari, negri, gura mică, strânsă, părul , lung, negru, lăsat pe spate..Pe cap coroană împărătească. Este înveșmîntată cu o mantie roșie cu galon aurit cu decor geometric. Câmpul este realizat din foiță aurie în interiorul unei arcade formate din două tulpini sinuase de floare. În afara arcadei albastrul oliv creează un contrast surprinzător.Accentul cade pe chipul sfintei, pus în valoare de contrastul alb/negru/auriu. Desenul este simplu, linia fină, precisă, paleta cromatică bogată , culorile vii. Contrastele cromatice creează perspectivă Rama subțire profilată, din lemn de brad, pictată cu cafeniu, Dos din scândură de brad. Aproximativ un sfert din icoană lipsește. Țăranii considerau că sfânta Parascheva păzește de grindină și de dureri de cap.
Piesă de cult, de formă dreptunghiulară, alcătuită dintr-o bucată de lemn pictată pe una dintre suprafețe. Icoana este împărțită în patru registre de axul crucii, prezentând un decor antropomorf, dispus astfel: central - Isus Christos răstignit pe cruce, Fecioara Maria și Maria Magdalena în stânga și în dreapta Mântuitorului, pe brațele crucii, iar la partea superioară a crucii Tatăl Ceresc; stânga sus - Maica cu pruncul; dreapta sus - Sfântul Nicolae; stânga jos - Sfântul Dumitru călare pe un cal roșu; dreapta jos - Sfântul Gheorghe călare pe un cal alb (ambii ucigând câte un șarpe, care întruchipează răul). Cromatică: fond verde, decor relizat cu alb, roșu, crem, negru, maro.
Icoaorat
Modehipu
Icoana îl reprezintă pe cuviosul Stelian în ipostaza consacrată: îmbrăcat în haine monahale, de factură athonită, ținînd în brațe, pe mâna dreaptă, un prunc înfășat în scutece, având aureolă(uneori pruncul apare cu însemnele lui Hrisos). Sfântul privește către prunc, mustățile și barba lungi, albe, chipul bine proporționat, ochii mari, expresivi, trăsăturile ușor vălurite, estompate.. Aureolele mari, după restaurare pictate cu galben, chenar roșu. Fond culoare verde crom, chenar îngust. Icoana a fost restaurată.
Cele două voleuri sunt realizate dintr-un blat subțire de formă dreptunghiulară, căruia i s-a îngustat și arcuit ușor porțiunea superioară. Pictura este realizată în stil popular, cu respectarea în mare a indicațiilor canoanelor bizantine. Sunt reprezentați frontal în picioare, pe un voleu sf.apostol Filip iar pe celălalt voleu, arhanghelul Mihail. Sfântul apostol Filip este redat tânăr, cu capul descoperit, părul lung, prins la spate.Fața ovală, nasul cu nările mari, buzele roșii, privirea îndreptată lateral. Înveșmântat cu chiton roșu și himation albastru. Binecuvintează cu mâna dreaptă, în stânga ține un rotulus desfășurat. Arhanghelul este redat în veșminte ostășești, în mâna dreaptă cu sabia de foc de culoare albă, în stânga cu globul cruciger.Părul lung, negru, lăsat pe umeri, fața asemănătoare cu a apostolului Filip.Poartă o lorică 3/4, mantie roșie, tunică albastră. Aripi galbene, cizme înalte galbene. Ambii au nimburi de culoare galbenă. Fondul - albastru pe porțiunea mai lată, roșu cărămiziu deasupra umerilor apostolului, bej la arhanghel.Inscripția este prescurtată, scrisă cu litere negre, dezordonate. Pictura are un evident caracter naiv, popular. Paleta cromatică variată, culorile tari, ușor stridente. Pe spatele voleurilor apare inscripția IS HS; NI KA, iar în partea de jos capul lui Adam. Cele două voleuri sunt fixate cu două șipci mici de brad și cuie metalice.
În spațiul incavat este pictat frontal sfântul ierarh Nicolae, 3/4. în ipostaza canonică, în mâna dreaptă având o cruce, cu stânga acoperită ținând cartea sfântă.Părul și barba cărunte, desenate cu mințiozitate, fruntea înaltă,barba scurtă. Este înveșmântat cu un sacos grena stihar bleumarin cu mânecuțe aurii și epitrahil alb brodat cu cruci negre, subțiri.Cartea este legată, coperta decorată. Nimb trasat cu un instrument, pe margine cu linie roșie, cu interiorul rășluit.(probabil luată foița de aur) Fond albastru închis în porțiunea dreptunghiulară, în interiorul portalului culoare deschisă, pe care iese în evidență scrisul cu litere negre subțiri. Porțiunea în relief este pictată cu roșu(chenarul de la interior)și marginile de sus și jos, albastru cu raze albe porțiunea creată de portal, galben zonele rămase. Sus - orificiu pentru a fi agățată pe perete(după ce li-a pierdut funcționalitea de triptic). Lateral se observă locașurile unde se montau voleurile.
Cei trei sfinți redați în picioare, central sfântul Ioan, lateral Sfântul Nicolae Kocianov și Pantelimon, ușor întorși către acesta. Sfântul Nicolae Kocianov, desculț , cu un veșmânt alb în jurul brâului. Pleșuv, cu mustață și barbă lungi, albe, în mâna stângă ține o cruce rusească, cu dreapta arată către sf. Ioan. Trăsăturile feței și ale corpului accentuate cu linii fine, albe. Sfântul mucenic Ioan mai tânăr, cu mustață și barbă scurtă și rară, privirea îndreptată înainte. În stânga crucea rusească, dreapta lăsată în jos. Mucenicul Pantelimon, semiprofil, tânăr, fără barbă și mustață, părul lung și drept lăsat pe umeri. Cruce în dreapta. Sfântul Ioan și Pantelimon sunt înveșmântați cu chiton și himation în aceleași culori, dar inversate, nuanțe de verde și auriu cu borduri decorate. Aureole trasate cu linie dublă de culoare roșie, în interiorul raze incizate În partea superioară a icoanei, depășind linia chenarului, este reprezentat Iisus pe nori, cu nimb cruciger, în mâna stângă ținând Evanghelia, cu dreapta binecuvântând. Pe chenarul lateral lat cu motive vegetale în formă de vrej cu flori, de asemenea incizate în stratul de foiță, sunt poziționați simetric doi sfinți desenați în miniatură, Sfântul Mucenic Flor și Sfântul Mucenic Lavr (?).Fond 2/3 superior, - foiță de aur, decorat cu puncte și flori circulare obținute prin ștanțare1/3 inferior verde-brun, cu elemente decorative geometrice repetitive. Cromatica armonioasă, bazată pe valorarea dată de foița metalică.
Plângerea Domnului
Maica cu Pruncul-Axionița
Icoamnul
Conform tradiției, icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Sfântul Teodor a fost pictată de către Sfântul Evanghelist Luca și seamănă cu celebra icoană a Maicii Domnului din Vladimir. Au fost executate numeroase copii. Tip Eleusa – Fecioara ține pe Iisus cu ambele mâini într-o îmbrățișare maternă. Privirea tristă și gânditoare a Maicii, chipul serios și matur al Pruncului prevestesc Patimile. Iisus are fața îndreptată spre Maica sa, iar mâna stângă petrecută în jurul gâtului ei. Dreapta o ține pe marginea maforionului . Înveșmântat cu o tunică roșie cu drapaj galben, încins cu un brâu aurit. Picioarele desculțe, cel stâng dezgolit până la genunchi. Veșmântul Fecioarei, pe întreaga suprafață a mânecii stângi, prezintă un motiv floral amplu. Nimbul marcat cu motive punctiforme ștanțate formează motive florale stilizate, maforionul bordat cu șiruri de puncte incizate, la fel mânecuțele. Restul veșmântului simplu, vișiniu, stola galbenă. Maniera de tratare a chipurilor personajelor se înscrie pe linia vechii tradiții, la fel și cromatica cu număr restrâns de culori. Ochii fin desenați, accentuați volumetric, irisul de formă ovală, pupila neagră. Buzele, mici înguste, sunt trasate cu o linie subțire de culoare închisă, expresia lor fiind definitorie pentru starea Maicii. Cromatica: Culoarea predominantă este roșul (atât veșmintele Maicii Domnului, cât și ale pruncului, dar și chenarul); alb, galben;tonuri de pământ, fondul auriu. Chenarul interior dublat de două șiruri de cercuri ștanțate în foiță.
Asociere mai rar întâlnită, probabil comandată special. Icoana îi reprezintă pe în prim plan Sfinții Ioan Botezătorul și Sfântul Nicolae(1/1), deasupra lor Maica Domnului Platytera într-un medalion aurit,înconjurat de raze. Maica are coroană împărătească și îl ține pe Isus copil în poală, ambii avînd brațele desfăcute. Sfântul Ioan este în ipostaza îngerească, înaripat, desculț, binecuvântând cu dreapta, înveșmântat cu haina de păr de cămilă, deasupra mantie roșie. Sfântul Nicolae este prezentat în ipostaza de mare ierarh, cu însemnele episcopale(mitră pe cap, sacos, epitrahil decorat cu cruci și motive florale, bedernița cu franjuri și motive geometrice) Relief stilizat, alternanță de benzi ondulate multicolore, și registre cu elemente fitomorfe. Inscripțiile în chenare, numele sfântului Ioan dublat în afara chenarului. Câmp albastru ultramarin, decorat cu pete de culoare și motive astrale stilizate. Medalionul este împărțit în două zone de culoare(galben și verde) printr-o bandă albă cu motiv spiralat(funia răsucită). Cromatica este foarte variată:alb, albastru, verde, roșu, galben, ocru,culori intense. Icoana are colțul stâng lipsă.
Icoana se bazează pe tradițiile picturii niculene, însă linia desenului trasat cu mare precizie cu un instrument de scris cu tuș, precum și paleta cromatică și degradeul chenarului marginal, indică o pictură de dată recentă, imitând vechile icoane de la Nicula. Reproducea inexactă a chenarului specific Niculei(brâul decorat cu s.uri), coloritul, rama(kitsch) arată că autorul nu era instruit în această direcție, așa cum vor încerca meșterii contemporani. Tiparul este specific perioadei de înflorire a picturii pe sticlă de la Nicula. Sf Ilie într-un car tip faeton roman, tras de doi cai înaripați, deasupra unui lanț de nori.Sfântul este așezat, cu o mână ține hățurile întoarse ca bici, Corpul este disproporționat, mare în comparație cu carul.Fața prelungă, cu barba schițată, părul negru, ochii mari, negri, aureola realizată cu bronz auriu. Chenar(alb cu linii oblice galbene) reproducându-l inexact pe cel specific centrului Nicula, delimitează, împreună cu lanțul de nori, o zonă de câmp galben -lămâi). Colțurile inferioare sunt completate cu două zone triunghiulare de aceeași culoare, unite central printr-o semisferă cu chenar verde.Restul câmpului - bleu în degrade. Pe zona de câmp galben sunt inserate motive fitomorfe(preluate din vechile tipare) și geometrice(cerc verde hașurat, utilizat pentru a sugera altădată un interior. Culorile nespecifice centrului de la Nicula. Rama este lată, marmorată, în relief, prin folosirea unui gips modelat, apoi pictat cu bej și brun, lăcuit.Pe spate este fixat un carton.
Icoana este pictată pe un suport de glajă formă dreptunghiulară în ax vertical. Scena ridicării la cer a Sfântului Ilie(Răpirea la cer)este redată într-o viziune populară. Sfântul Ilie, ca stăpân al tunetelor, fulgerelor și al ploii, purtat de un car de foc pe cer, este redat în registrul superior, în cel inferior fiind reprezantat proorocul Elisei în două ipostaze. Pe un registru în lanț de nori pastelați alb-albaștri, trăsura de culoare roșu cărămiziu, cu marginile și cercurile roților poleite, trasă de doi cai de aceeași culoare îl poartă pe sfântul Ilie înveșmântat cu tunică albă cu faldurile marcate cu negru, o mantie roșie. În slavă, pe nori, un heruvim. În registrul inferior, colțul stâng, proorocul Elisei(tunică albastră, brâul și manșetele galbene, în jurul capului, nimb aurit) cu mâinile ridicate primește haina sf. Ilie, ca semn al investiturii cu puterile acestuia.În colțul drept apare arând pământul cu un plug poleit tras de doi boi albi. Înveșmântat aici cu o tunică de culoare roșie cu poalele și încălțămintea albastră. Chipurile expresive, ochii negri, proporțiile corpului sunt reduse. Câmpul icoanei este împărțit în mai multe registre: partea superioară, în spatele carului, este albastră cu flori cu câte trei petale dispuse în poziții diferite; În cea de jos - benzi hașurate divers pe fond verde, sugerând relieful ; Registrul terestru este separat de cel celest printr-o zonă gri roz decorată cu trei flori roșii cu frunze verzi. Inscripția - în partea de sus, într-un chenar alb cu marginile dantelate. Suportul pictural deteriorat(oblic și colțul din stânga jos). Rama - patru șipci din lemn de brad, băițuite, îmbinate oblic la colțuri și întărite cu pene ascunse la colțuri. Capacul este realizat din două scânduri de lemn de brad.
Blid mare
Piesă de formă circulară, adâncită, cu partea superioară concavă la exterior și gaură pentru agățat la spate. În centru, o spirală circulară, înconjurată de patru grupuri de semicercuri cu o bulină în centru. Pe margine: pete elipsoidale între cercuri concentrice și linie șerpuită înspre interior. Stropituri cu verde suprafața interiorului. Cromatică: cărămiziu, alb-gălbui, verde. Timp de lucru: circa două săptămâni.
Biserica "Sf. Voievozi", Robești (Cîineni), județul Vâlcea (1981)
Vas cu corpul bombat, gura largă și o toartă laterală. Central, între două cercuri la bază și unul deasupra, un șir de buline. În partea superioară, patru grupuri de linii curbe, grupate cu o creastă de cocoș. Cruci de punte între brațe. O linie în zig-zag pe gura vasului și una orizontală pe toartă. Cromatică: cărămiziu, brun, alb-gălbui, verde. Timp de lucru: circa două spătămâni.
Vas puțin bombat, cu gura largă și toartă laterală. De la gura vasului coboară pete mari ovoidale peste care s-a stropit cu verde. Fondul este cărămiziu în partea inferioară și ocru în partea superioară. Jumătatea de sus a toartei cu alb-gălbui. Cromatică: cărămiziu, ocru, gălbui, verde, alb-gălbui. Timp de lucru: circa două săptămâni.
Biserica "Sf. Nicolae", Cîineni Mici, comuna Cîineni, județul Vâlcea (1981)
Vas de formă bombată, cu gura largă și toartă laterală. În partea superioară a piesei, pete mari alungite (benzi sau „limbi”) de culoare, realizate prin scurgere, alternând cu fundalul. Peste aceste benzi, pete verzi stropite. Pe buza vasului, la exterior, două cercuri incizate. Cromatică: cărămiziu, alb-gălbui, verde închis. Timp de lucru: circa două săptămâni.
cană
Piesa, al cărei corp este lărgit în partea mediană, are gâtul îngustat și buza evazată. Are atașată o toartă în jumătatea superioară. Este pictată (decorată), conținând motive decorative geometrice și florale: linii verticale, mici linii orizontale, aranjate una deasupra celeilalte, cercuri, de jur-împrejur (între ele fiind creat un registru în care s-a aplicat pictura), flori, fragmente de cerc grupate câte trei, o linie șerpuită în jurul gâtului oalei; toarta este, de asemenea, decorată cu scurte linii orizontale suprapuse. Partea de jos a obiectului este nedecorată. Culorile obiectului, cu excepția suprafeței nedecorate de culoare cărămizie, sunt: alb-crem, maro închis și deschis, verde și albastru.
Piesa are o formă relativ cilindrică, fiind îngustată în jumătatea superioară și lărgită (bombată) în cea inferioară. Este dotată cu o toartă laterală. Suprafața exterioară este pictată (decorată), conținând motive decorative geometrice și vegetale: pete de culoare și linii orizontale pe toartă, cercuri de jur-împrejur atât în partea superioară cât și în partea inferioară, semicercuri separate prin câte câte trei liniuțe ramificate - de o parte și de cealaltă a unei linii verticale, două grupuri a câte trei frunze fiecare și linii șerpuite alături de câte o linie verticală (două). Partea de jos a obiectului nu este decorată având culoarea cărămizie. Culorile decorului sunt: alb-crem (fondul), albastru, verde și galben-ocru.
Blid mare
Obiectul are o formă tronconică cu baza mică în partea inferioară; pe spatele farfuriei se găsește o gaură pentru sfoara cu ajutorul căreia se atârnă pe perete. Piesa dispune de motive decorative vegetale, florale și geometrice realizate prin pictare, situate între două cercuri concentrice, unul la buza farfuriei, celălalt câțiva centrimetri mai jos; pe fundul farfuriei avem, de asemenea, motive decorative florale și vegetale. Motivele decorative (din partea superioară) reprezintă frunze, flori, "X"-uri și linii curbe asemănătoare acoladelor sau cârceilor de viță de vie, fiind pictate de jur-împrejurul suprafeței respective. Fundul farfuriei este decorat cu un trandafir mare cu frunze, plus alte două flori mai mici. Culoarea (fondul) piesei este albă iar pictura este realizată cu verde deschis, albastru, ocru, roz, galben și negru
Icoana este pictată în oglindă, pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Sunt reprezentate patru scene, despărțite orizontal printr-o linie neagră iar vertical printr-o stinghie îngustă de lemn, datorită lățimii mari a sticlei. În primul câmp apare un sfânt ierarh, tânăr(posibil sf. Nicolae, deși nu e reprezentarea canonică),, binecuvîntînd cu dreapta, în stânga ținînd Evanghelia, flancat de două sfinte. Cea din dreapta corespunde reprezentării sf. Paraschiva, cu o cruce în mâna dreaptă și o ramură în stânga. Cea din dreapta, cu o carte în stânga și o ramură în cealaltă, ar corespunde Maicii Domnului. A doua scenă îl are în centru pe Isus Hristos răstignit pe cruce, de o parte și de alta pe Maica Domnului Hodighitria cu Pruncul, iar de cealaltă pe Sfântul Ioan Evanghelistul în postura de ierarh.Registrele de jos: stânga. Sfinții trei ierarhi(Grigorie, Vasile și Ioan) în veșminte arhierești, cu mitră pe cap, dreapta: sfântul Gheorghe, în costum ostășesc, omorînd balaurul(de formă canină) Alături de acesta mai apare o sfântă cu o cruce în mână și un steag în cealaltă, probabil o confuzie(fata de împărat pe care o salvează sfântul asimilată unei sfinte. În fața calului, pe un nor, Arhanghelul Gavriil. Chipurile sunt expresive, contururile destul de precise, compoziția foarte încărcată, de la densitatea personajelor la abundența detaliilor(falduri dese, realizate prin linii drepte și ondulate, transversale și verticale, câmpul umplut cu motive florale și astrale). Câmp de culoare galbenă în registrele superioare și de culoare albastră în cele inferioare, împodobit cu stele albe și roșii și motive florale. Paleta cromatică este variată:alb, roșu, galben, verde, albastru La aureole, cărți, ramuri, etc, este folosită foița de aur. Rama lăcuită, de culoare brun roșcat, decorată cu puncte mari,negre. Dosul este alcătuit din două bucăți de placaj.
Blid mic
Icoana reprezintă Sfânta Treime prin cele trei ipostasuri ale aceleiași Persoane: Dumnezeu Tatăl, Isus Hristos - Fiul și Sfântul Duh, în formă de porumbel.Tratarea temei este asemănătoare cu Încoronarea Fecioarei, una dintre caracteristicile picturii de factură populară din Țara Oltului, în special a membrilor familiei Tămaș, fiind inocența cu care combină temele sau le redau într-o formă incompletă. Dumnezeu Tatăl și Isus Hristos redați în prim plan. Ei susțin cu câte o mână coroana împărătească cu care încununează Biserica, redată simbolic și miniatural în centrul picturii. Deasupra acesteia, dintr-un nor se revarsă Harul Sfântului Duh, redat sub formă de porumbel, dar nu alb. Reprezentarea primelor două ipostasuri este aproape identică, Canonic, în iconografia bizantină, Dumnezeu Tatăl, al cărui chip nimeni nu l-a văzut, este redat printr-o mână ieșind dintr-un nor. Icoana preia reprezentarea consacrată de biserica catolică. Dintre elementele semnificative care diferențiază pe Dumnezeu Tatăl de Fiul se numără crucea Calvarului pe care Hristos o ține pe umărul stâng în timp ce Tatăl ține globul pământesc și un sceptru de formă vegetală.Nimbul cruciger apare în formă rotundă la ambele persoane. Partea de sus a icoanei este ocupată de o draperie de nori. Câmpul albastru ultramarin este ornamentat cu o mulțime de stele albe. Specifică pentru Țara Oltului este adăugarea de linii, puncte, arabescuri, din rațiuni pur decorative din necesitatea umplerii spațiului rezultat prin mărirea dimensiunilor icoanei. Cromatica este variată, culorile intense: verde, grena, albastru, alb, galben, roșu, auriu. Rama este decorată cu șiruri paralele de unda apei, dispuse longitudinal.
Icoana îl reprezintă pe Sf. Nicolae 3/4 în veșmânt de marea ierarh, cu mitră pe cap, într-un chenar din flori în partea de sus. Desenul este naiv, compoziția simplă, schematică. Sfântul, cu mitră pe cap și aureolă, binecuvintează cu stânga, zugravul a desenat tiparul fără să țină seama de faptul că urma să picteze "în oglindă".În dreapta ține Evanghelia.Părul și barba sunt negre, ceea ce nu corespunde reprezentării canonice a sfântului, dar caracterizează frecvent reprezentarea populară. În partea de sus este realizat un chenar din două flori cu frunze, unite printr-o linie vălurită împodobită cu boboci de floare.Câteva linii sugerează un relief colinar. Cromatica este variată, culori intense, creînd contraste(roșu cu verde).Câmpul este alb murdar. Rama este vopsită cu un roșu șters. Spatele este completat cu o lemn subțire de brad.
Icoana este pictată după un model central european, influența apuseană fiind evidentă. În prim plan, Isus redat din profil, întins pe un catafalc acoperit cu un giulgiu alb. Părul lung castaniu, ochii închiși, barba scurtă, redarea anatomiei diferită de specificul transilvan. Nimb simplu, umplut cu bronz auriu. Mijlocul este înfășurat cu un veșmânt verde, mâinile întinse pe lângă corp. În prim plan, la capetele catafalcului, câte un înger îngenuncheat, redat din profil. Îngerii au fețele diforme, veșminte roșii, aripi verzi. În spațiul dintre ei, în fața catafalcului se află o amforă, o lance, cununa de spini și o cruce cu inscriția INRI(probabil). În partea superioară a compoziției- planul doi, pe un postament decorat cu unda apei(iconarul a introdus motive familiare în redarea glacială apuseană), un potir cu o cruce, două lumânări în sfeșnice, intercalate cu vase cu flori, decor floral pe fond bleu/ alb; doi heruvimi hilari printre flori. În colțurile superioare- trandafiri roșii pe fond bleu. Compoziția echilibrată, naivă dar atent executată, desenul îngrijit, redarea chipurilor forțată, stângace, paleta cromatică bogată, culorile vii, intense, în dezacord cu tema. Rama, baghetată, profilată, realizată din patru șipci de brad îmbinate oblic la colțuri, de culoare neagră. Stratul pictural prezintă spart, pelicula de culoare în stare bună.
Obiectul are o formă tronconică cu baza mică în partea inferioară. Decorul se află numai la interiorul farfuriei fiind pictat cu motive geometrice, florale, vegetale și un simbol religios: pe fundul farfuriei a fost pictată o menoră cu cinci brațe (sfeșnic - obiect de cult evreiesc) sprijinită pe un suport; fiecare dintre brațele sfeșnicului susține câte o lumânare aprinsă; această reprezentare este încadrată de tulpini, frunze, flori și boboci (trei flori plus doi boboci); întreaga pictură de pe fundul farfuriei este încadrată de un cerc iar un altul este "trasat" de jur-împrejur în partea superioară, la buza piesei; între cele două cercuri se găsește un șirag format din cercuri (cu diametre egale) tangente la exterior, asemănător unui lanț cu zale rotunde; fiecare dintre aceste cercuri are la interior un semn, ce amintește de litera "V". Pe spatele farfuriei se află un mic orificiu rotund prin care se introduce firul textil pentru posibilitatea atârnării obiectului de perete. Culoarea piesei este albă iar pictura este realizată cu următoarele culori: maro închis, maro deschis, bleu și verde.
Câmpul icoanei împărțit în 2 registre orizontale inegale(cel de se 1/3 din suprafața icoanei, la rândul lui împărțit în 2 casete separate de o bandă verticală pe care este pictat un lujer cu flori albe. În registru inferior: Nașterea Domnului. În prim plan, Maria si Iosif îngenuncheați, central Pruncul Isus înfășat, așezat în iesle, în stânga lui cei trei magi, cu coroane împărătești pe cap, aducându-i daruri, în plan îndepărtat un cioban(în veșminte orășenești, cu pălărie neagră pe cap, cântând din fluier turmei de oi. În spatele Pruncului se văd capetele animalelor din grajd și o iesle. Steaua își revarsă razele asupra Pruncului(zonă incandescentă, terminată cu o stea deasupra acestuia). Pe fundalul întunecat, nori cu marginile albe. Sfinții din registrul superior sunt redați 3/4, sfântul Dimitrie tânăr, în veșminte militare, lorică, mantie roșie, scut în stânga, suliță în dreapta, Sfântul Atanasie, în veșminte arhierești, binecuvintează cu dreapta, în stânga ține cartea Evangheliilor ridicată. Părul și barba albe, mustățile lungi, veșmintele deschise la culoare, mitra înaltă, surmontată de o cruce albă. Cromatica: roșu, brun, alb, albastru, galben. Colț stânga jos lipsă. Stil naiv, popular.
Icoacrip
Compmeseaica
Maica Domului, întinsă pe catafalcul drapat cu material verde, deasupra Iisus Hristos, înconjurat de 5 îngeri(inscripția A:G.pe nimb, ține sufletul Maicii(în fomră de prunc înfășat)pe mâna stângă, iar cu dreapta binecuvântează. Maica are mâinile împreunate pe piept,stola verde cu falduri albe, marforion roșu cu stelele Fecioriei. În jurul catafalcului: Sfântul Kiril Ierosa și sfântul apostol Petru cădelnițând, la picioare Sf. Pavel cu veșmântul stergându-și ocii, Sf. Andrei, alături de alți sfinți ierarhi și apostoli: Sf.Vartolomei, Sf. apostol, ,Sf. Apostol Iakov Zevedei, , Filip, Sf. Apostol Ioan, Simon, Tadei. Îm planul următor, pe fundalul unor clădiri cu arhitectură ipic rusească, Sf. Mucenic Dionisii, și Ierotei, în veșminte argierești, cu Evanghelia în mână. În fața catafalcului redată scena apocrifă, Arhanghelul Mihail taindu-i mâinile cu sabia evreului fanatic Atonie pentru că a îndrăznit să batjocorească patul funerar al Maicii Domnului. Pe chenarul lat 4 sfinți : Sf. Arhanghel Rafail pe nori, Sf. Muceniță Evdochia și sfântul Feodor, în veșminte monahale, cu mătăniile în mână, Sf. Fotinia .Cromatica: Fondul galben ocru, chenar în nuanță mai închisă, colțurile de jos verde, marginal verde și roșu, benzi înguste.Veșminte: roșu cărămiziu, albastru, verde, galben, alb, negru. Linia desenului groasă, culorile tari.
Tema este redată sub forma "Ospitalității lui Avraam", care se petrece în fața cortului lui Avraam. În prim plan cei trei îngeri așezați la o masă semicirculară. În planul doi, Avraam și Sara îi slujesc. Pe masă se află câte o azimă în fața tinerilor, în centru un potir. Îngerii sunt așezați simetric, unul în stânga, altul în dreapta, celălalt în spatele mesei. Înveșmântați cu chiton și himation, în culori complementare(roșu și bleumarin cei din față, posibil repictare, nuanțe mai deschise). Chipurile copilărești, asemănătoare, privirea melancolică, plete castanii lăsate pe spate. Aripi mari și aureole mărginite cu alb.Îngerii din față cu picioarele goale pe un subpedum. În planul doi Avraam,(în vârstă, cu chiton roșu și himation albastru) și Sara înveșmântată cu maforion roșu stins. Scena se proiectează pe fondul bleu(cerul) completat cu elemente de arhitectură. Tehnica picturală - iluminare treptată, chipurile expresive, proporțiile respectate. Compoziție echilibrată, cromatica dominată de culorile reci, cu nuanțe accentuate de culorile pe bază de ulei. Chenar lat de culoare brun roșcat, care se regăsește și pe spatele icoanei. Această culoare ulterioară a acoperit urmele de flacără de lumânare sau candelă de pe fața icoanei. După înlocuirea "e"-ului final cu "i" ar putea fi atribuită spațiului Moldovei.
Sf. Treime
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Icoana reprezintă Botezul lui Isus Hristos, care se prăznuiește pe 6 ianuarie("Boboteaza"). Isus Hristos(părul lung, castaniu, lăsat pe spate, barba scurtă, ascuțită, trăsăturile anatomice redate schematic, chipul sobru, ochii ușor asimetrici)., cu picioarele goale în apa Iordanului(delimitată de câteva linii de desen pe fondul unitar, albastru gri al icoanei), cu un veșmânt roșu înnodat în jurul mijlocului, brațele încrucișate pe piept, primește botezul cu apă de la Sfântul Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan, în mâna dreaptă cu o cruce, este înveșmântat cu un chiton verde închis cu margini zdrențuite, peste care este petrecută o mantie roșie, încălțat cu sandale. Deasupra lui Hristos Duhul Sfânt, în formă de porumbel alb în zbor, revărsînd raze aurii peste Mântuitor. De partea cealaltă a lui Isus se află Arhanghelul Gavriil, cu aripile aurite, părul castaniu revărsat pe umeri, înveșmîntat cu o tunică roșie, pe brațe cu un ștergar verde. Câmp albastru ultramarin unitar, decorat din abundență cu steluțe albe. Inscripția indescifrabilă, scrisă cu majuscule albe, dezordonat. Chenar din benzi oblice inegale, multicololore(roșu, cafeniu, verde), cu linii albe și negre. Linia desenului fină, proporțiile anatomice respectate. Paleta cromatică este sobră, echilibrată: alb, roșu, verde, albastru-gri, auriu. Stratul pictural prezintă exfolieri. Rama prezintă două porțiuni separate de un șănțuleț îngust, partea de la interior -roșu cărămiziu, exterior- brun închis Capacul scânduri subțiri de brad, dispuse vertical, fixate de ramă cu cuie metalice.
Icoana reprezintă un sfânt militar, din comparațiile efectuate s-a ajuns la concluzia că ar fi vorba de sf. Mare mucenic Teodor Stratilat, un mare general care cârmuia cetatea Heracleea, pe vremea împăratului Licinius(308-321). Sfântul este pictat din semiprofil,în picioare, până deasupra genunchilor. Este înveșmântat în costum de oștean medieval, cu armură și mantie lungă, roșie, prinsă pe umărul drept. În mâna dreaptă ține o cruce mică iar cu stânga, pe care o are lăsată în jos, sprijină un scut pe care se observă o figură antropomorfă în relief. Capul este descoperit, părul și barba scurte, luminate de razele aureolei. Trăsăturile bărbătești, ferme, sunt redate într-o manieră cu influențe academice, la fel ca și realizarea faldurilor. Proporțiile sunt respectate. În dreapta sfântului, în colțul de sus se distinge capul și aureola din raze ale unui înger. La momentul executării fotografiei, icoana era destul de deteriorată, statul pictral exfoliat grundul și suportul de lemn prezentau crăpături în partea de jos.
Comporat
Suporhit
Icoatere
Icoaa ro
Icoana denumită și "Maica Domnului jalnică" sau îndurerată, o reprezintă pe Maica Domnului în prim plan, în veșmânt mohorât, cu mâinile împreunate, cu privirea interiorizată,concentrată asupra Fiul Ei răstignit pe cruce. Accentul cade pe durerea Mamei generată de răstignirea fiului ei, Iisus redat în planul îndepărtat, pe dealul Golgotei, unde la picioarele crucii este reprezantat craniul lui Adam, oasele strămoșilor ale căror păcate le spală sângele Mântuitorului. Maica este cernită, veșmântul lasă să i se vadă părul, ceea ce nu se întâmplă la alte tipuri de icoane. Mâinile împreunate. Sunt vădite influențele picturii apusene, trăsături renascentiste, buzele mari, cărnoase, nasul lung cu nări fine, pleoapele cu gene lungi, plecate sub sprâncenele arcuite. Tema este foarte frecventă în pictura pe sticlă din Transilvania, ceea ce confirmă filiera apuseană Modul de tratare al aureolei specific picturii occidentale. Fond ușor luminat, difuz.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul
Icoa îmb
Tema
Scenlbas
Maica Îndurerată
Icoana, întâlnită foarte rar, fiind și o reprezentare a temei "Facerea lumii". Primii oameni, Adam și Eva, în picioare lângă pomul Cunoștinței binelui și răului(care formează axa verticală a compoziției), după ce Adam a căzut la rândul lui în ispită și a mușcat din fructul oprit, devenind conștienți de goliciunea lor trupească. Au mijlocul înconjurat de cununi de frunze verzi. Adam ține o mână ridicată la piept cu cealaltă vrea să-și acopere goliciunea. Eva îi intinde mărul lui Adam, tiparul vrând să redea simultan succesiunea momentelor. Chipurile sunt expresive, redate din ușor semiprofil, privirea lui Adam îndreptată către mâna Evei. Părul lung, negru, lăsat pe umeri, Adam are mustață mică și barbă scurtă, trăsăturile anatomice schițate, chiar și ombilicul. Eva are sânii mari, una dintre pupilele ochilor lipsește. Pomul, cu tulpină conică, plasat ușor asimetric, coroana cu câteva ramuri subțiri cu frunze verzi și fructe roșii. Șarpele de culoare verde, este încolăcit pe tulpină, cu capul întors în dreptul coroanei. dispusă în arcadă, încadrează scena. Câmpul împărțit de o arcadă de flori roșii și verzi, în interior bleu, alb în exterior. Partea de jos- alb, între personaje încercându-se o alternanță cromatică. Rama profilată - patru stinghii îmbinate oblic, pictată cu negru. Dosul este realizat din placaj(a fost probabil înlocuit).
Iisus, Madona și Sfânta Paraschiva (Masa Raiului)
Icoana se bazează pe tradițiile picturii niculene, cu o tendință evidentă spre perfecționism. Desenul, deși preia trăsături ale perioadei vechi, este precis, clar, studiat, la fel cromatica și întreaga compoziție. Caracteristice pentru pictura lui Ioan Mureșanu sunt benzile late, dispuse orizontal în partea de sus și cea de jos, cu un motiv în zig zag, dispus pe un fond roșu orange patinat. Verdele intens și patinarea culorilor sunt deasemenea folosite de monah. Între aceste două benzi, este redat Sf Ilie într-un car roșu cu roți aurii, tras de doi cai albi înaripați pe deasupra norilor. Sfântul esre așezat, cu o mână ține hățurile și un bici, cealaltă o are sprijinită de car. Trăsăturile sunt intenționat naive, părul negru, ochii mari, negri, gura roșie. În jurul capului are nimb aurit. Caii au aripi verzi cu roșu, umbrele accentuate, capetele ușor diforme. În partea de jos norii sunt sferici, redați în perspectivă prin numeroase forme minuțios realizate. În partea de sus doar o draperie simplă de nori alingiți ușor. Câmpul este verde intens. Înscripția încadrată în chenar dreptunghiular apare pe porțiune aurită de sub hățuri. Compoziția este echilibrată, studiată, desenul clar, culorile patinate, umbrele accentuate. Paleta cromatică nu foarte variată, dar armonioasă, culorile intense(alb, galben-orange, roșu, verde, negru, gri, auriu), monahul încercând să valorizeze studiul picturii pe sticlă din perioada de înflorire a acesteia. Rama este alcătuită din patru stinghii profilate, tratate cu ulei de nucși ceară dizolvată în petrol, îmbinate oblic la colțuri. Dosul este din placaj băițuit, fixat cu cuișoare metalice.
Judecata de Apoi
Sf. Varvara
Icoarati
Icoana este pictată "în oglindă", pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax vertical. Compoziția îi reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, susținând crucea pe care a fost răstignit Isus, cruce găsită de Împărăteasa Elena la Ierusalim. Crucea, aflată pe un postament circular, are brațele trilobate și raze care pornesc de la întretăierea brațelor. Este bogat ornamentată cu motive geometrice și florale stilizate pictată neîngrijit în alternanțe cromatice de verde smarald și galben, auriu. Cei doi sfinți sunt reprezentați cu însemnele împărătești, coroane pe cap și sceptru în mână. Veșmintele bogat ornamentate prin desenul cu condeiul, cu motive florale și fitomorfe , șiruri de romburi cu laturile duble încheiate cu cercuri.Aureolele aurite, cu marginea din desen vălurită. Apare aici și perspectiva, Crucea și sfinții fiind așezate pe o pardoseală, în spate până aproape la jumătatea icoanei un amestec de orange cu alb dând tridimensionalitate compoziției. Restul câmpului este de un albastru intens, cu reprezentări ale soarelui și lunii în cele două colțuri.Cele două astre sunt antropomorfizate, asemănătoare. Paleta cromatică variată: roșu, negru, alb, verde-oliv, gri, albastru, galben, orange, auriu, culorile intense. Desenul trasat cu condeiul este foarte încărcat și destul de neglijent, la fel umplerea cu culoare. Rama orange, ornamentată cu puncte și benzi transversale de grosimi diferite, de culoare verde.Dosul din șipci orizontale fixate de ramă.
Pictura redă scena Botezului lui Isus de către Sf. Ioan, la apa Iordanului. Se observă ușoare influențe academiste și impresioniste ale picturii de sec. XIX la un zugrav de factură populară. Isus este în centru, în prim plan, cu picioarele în apa Iordanului și mâinile la piept.În jurul mijlocului are o eșarfă albă. Ușor aplecat întors către Sfântul Ioan aflat în stânga, cu mâna ridicată deasupra capului lui Iisus. În dreapta lui Isus plasat putin mai jos se află Arhanghelul Gavriil într-un veșmânt lung, roșu. În jurul capului au aureole mărginite de o linie albă fină. Duhul Sfânt coboară asupra Mântuitorului în formă de porumbel alb, înconjurat de un nor luminos. Fondul cerului albastru bleu. Rama este compusă dintr-o parte profilată, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri și încă patru stinghii late montate vertical, sub forma unei casete.Pentru prindere s-au folosit cuie de fier.
Iisus Cristos Învățător
Sf. Treime
Icoana reproduce un tipar specific Țării Bârsei, sec XIX. Sfântul Haralambie în veșminte de episcop, binecuvintează cu dreapta, în stânga având o Evanghelie. Părul și barba lungi, cărunte. Veșminte arhierești, sacos roșu, omoforul mare verde cu decor alb, pe cap mitră. Ciuma legată în lanț, antropomorfizată, cu coarne și coasa morții în mână. este culcată la picioarele lui. Sfântul este încadrat de un portal semicircular decorat cu motivre geometrice. Cîmpul albastru ultramarin în jumătatea superioară, două flori mari roșii pe fond. În jumătatea inferioară relief ondulat, benzi de culoare orange. Culorile intense, paleta cromatica variată. Rama lată, laturile petrecute, imbinare cu cuie de lemn, canelată, este specifică meșterului.
Pictura este deteriorată, din primul strat de pictură se observă puțin, pictura în ulei se pare că a adus modificări. În centrul compoziției Isus călare pe un asin cu capul întors, astfel încât i se văd ambii ochi. Isus ține mâinile întinse către mulțimea sugerată de două personaje care își așează veșmintele pe jos ca Mântuitorul să calce pe ele, în mâini având ramuri de finic. În spatele lui Isus vin ucenicii Săi, în frunte cu apostolul Petru și încă unul din apostoli, restul fiind sugerați într-un șir lung, din care se văd doar aureolele, mai multe decât numărul apostolilor. Norii învolburați despicați de lumina stelei pe un fond roșu, incandescent, nu sunt elemente specifice intrării în Ierusalim Părțile laterale indică faptul că icoana era asamblată într-un ancadrament. Intervenția cu culori de ulei se observă și în dârele de culoare neagră prelinse de pe latura de sus. Aceasta mai atestă faptul că intervenția s-a făcut când icoana era fixată într-o poziție verticală. Pe spate este aplicată o culoare roz.
Sântul Ioan3/4 în centrul spațiului pictural, cu capul ușor înclinat, părul desfăcut, căzând în șuvițe pe umeri. Înveșmântat cu himation verde peste blana de cămilă. În mâna stângă ține un potir cu trupul lui Iisus, pregătit pentru momentul euharistic, degetul arătător al mâinii drepte arătând către trupul Domului Iisus Hristos, care se va jertfi spre iertarea păcatelor omenirii. Aripile sunt simbol al curățeniei Acest tip de reprezentare iconografică a început să aibă o mare popularitate în Rusia între secolele XVI - XVII. Pe rotulusul desfășurat în mâna stângă: „Iată eu îl trimit pe îngerul meu în fața ta, cel care pregătește drumul spre mântuirea ta” (Luca ). De aici pornește reprezentarea iconografică a sfântului cu aripi ca înger al pustiului, fie cu rotulus scris cu această inscripție, fie cu propriul cap sângerând pe tipsie, vestind jertfa Domnului. Reprezentarea de față a potirului cu trupul lui Iisus Hristos, este frecventă la mijlocul secolului XIX. Cromatica: tonuri de brun, verde, negru, auriu, alb-gălbui, inscripții- roșu, în casete dreptunghiulare. Fondul - foița de aur, chenar cu motive fitomorfe incizate.
Isus binecuvântând
Intrarea Domnului în Ierusalim este redată conform erminiilor, cu un număr redus de personaje. Central, Iisus călare pe un asin(asină) alb, binecuvântând, urmat de ceata apostolilor(aici doi, probabil Sfântul Petru și apostolul Ioan), este întâmpinat de doi preoți(simbolizând mulțimile. Iconarul nu a mai redat ramurile de finic, scena fiind schematizată, accentuând mai mult starea de tensiune din săptămâna următoare. Isus este înveșmântat cu chiton roșu și himation albastru, în jurul capului are nimbul cruciger. Apostolul Petru are părul și barba albe, chitin verde și himation bej, iar apostolul Ioan, tânăr, fără barbă, veșmânt lung, roșu.Toți trei sunt desculți. Evreii care îl întâmpină pe Hristos poartă veșmintele specifice epocii. În partea de sus, pe fondul aurit care acoperă o porțiune dreptunghiulară deasupra zidurilor cetății, abia vizibile, aripile unor puteri cerești. În partea de jos, relieful- benzi în tonuri de culoare verde. Compoziția este dinamică, chipurile expresive, gesturile bine realizate. Linia desenului este fluidă, sigură. Cromatica este armonioasă, restrânsă, dominată de culori de pământ, brun, roșcate.Bordura roșiatică lată, specifică icoanelor de tip krashnuska. Inscripție pe chenar, în partea superioară. Mici deteriorări ale stratului pictural, blaturile desprinse.
Botezul lui Iisus
Maica Domnului, tipul Eleusa(dulcea sărutare, Mângâietoarea) îl ține strâns în brațe pe Iisus prunc, în picioare, cu obrazul lipit de cel al Maicii și o mână petrecută pe după gâtul ei. Iisus are nimbul cruciger, marcat cu motive florale punctate, Este înveșmântat într-o tunică 3/4 alb-gălbuie, care lasă să i se vadă picioarele. Maica poartă un maforion alb, bordat cu galben, partea din stânga a veșmântului din foiță metalică, decorată cu motive florale pictate cu roșu și galben, motive fitomorfe și geometrice incizate. În partea dreaptă veșmântul este roșu, decorat cu motive florale de culoare galbenă, foița fiind prezentă doar la mânecă. Nimbul decorat cu motive florale punctate în stratul de foiță metalică, Figurile modelate din culoare (alb, ocru) cu accente grafice fine, albe, sunt specifice icoanei rusești. Cromatica: alb, galben, roșu, auriu, brun, negru, foiță metalică, chenar roșu deschis, mărginit de două linii în nuanțe de roșu deschis și brun.Chenarul interior dublat de două șiruri de cercuri ștanțate în foiță. Inscripția dispusă pe o bandă dreptunghiulară în partea de jops a icoanei : Icoana Preacuratei Fecioare Prevăzând Jertfa (lui Iisus).
"Înceaga
Icoana o reprezintă pe Maica Domnului cu Pruncul, tipul Hodighitria(Arătătoarea Căii). Cu mâna stângă susține Pruncul, cu dreapta arată către El. Maica are părul acoperit cu un văl verde.Veșmintele multicolore,(specific fazei de decadență a picturii de icoane pe sticlă)-roșu-mantia, cămașă, albă vrâstată cu verde, mâneci verzi, borduri diverse. Chipul cu umbre gri deschis, bărbia groasă, buze subțiri. Pruncul, cu amândouă mâinile la piept, are părul lung, castaniu și fața feminină. Aureolele sunt diforme, umplute cu bronz auriu. Câmp alb murdar decorat cu două ramuri cu flori roșii și boboci(ruje) care se unesc deasupra capului Maicii - 3/4 superior, bleu(1/4 inferior).Cromatica este dominată de roșu culorile stridente :alb, bleu, roșu, verde închis, ocru galben, brun, negru. Icoana are trăsăturile specifice picturii târzii din zona Nicula -Gherla: supraabundența detaliului, a decorului vegetal, apariția bronzului în locul foiței de aur, câmpul bicolor, sticla de proveniență industrială. Rama profilată este vopsită cu negru și încheiată oblic;dosul este din lemn subțire de brad;
Cele 4 scene sunt despărțite de un câmp cruciform unde este reprezentat pe Iisus răstignit. La baza crucii, dealul Golgotei și craniul lui Adam asupra căruie se scurge sângele Mântuitorului răscumpărând păcatele. Deasupra crucii, Duhul sfânt sub formă de porumbel, pe fondul unei stele cu 8 colțuri, mai sus, pe nori, Dumnezeu Savaot în veșminte luminate, ținând globul pământesc. În jurul capului nimb înstelat, în 8 colțuri. Pe latura orizontală în dreapta - luna, în stânga soarele, antropomorfizate. Cele 4 scene : stânga sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu cu cartea sfântă deschisă în mâna stângă, cu cea dreaptă blagoslovind, la nivelul umerilor pe nori, reprezentată în dreapta Maica Domnului, în stânga Iisus Hristos; dreapta sus - Maica cu Pruncul de tip Eleusa (Teodorovskaia); În registrul de jos, stânga este reprezentat Iisus Înger al Marelui Sfat cu aripi și nimb înstelat. Mâniile le are împreunate la piept. Iisus este reprezentat așa cum era înainte de a se întrupa pe pământ pentru a se arata oamenilor. Inscripția de pe chenar - "IИС ХС Благое Молчание" ("Iisus Milostiv"); scena din dreapta, Maica Domnului cu pruncul privind către un personaj îngenuncheat. Această icoană făcătoare de minuni din Rusia este cunoscută ca fiind vindecătoare de diferite boli fizice și psihice, dar și ca alungătoare a tristeții și ajutătoare a celor stăpâniți de patimi trupești. Pe chenarul lat, partea inferioară a icoanei la stânga Sf. Evdinia și la dreapta Arh. Gavriil. În conformitate cu erminiile icoanelor bizantine, compozițiile sunt fundamentate pe linii verticale și orizontale. Stratul de foiță este imprimat cu motive vegetale, inscripțiile pe chenar cu roșu, cele din interior cu negru.
Maica Domnului cu Pruncul
Icoana este pictată pe un suport de lemn de formă dreptunghiulară, în ax vertical. Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt reprezentați în picioare, simetric, susținînd, cu câte o mână Biserica. Amândoi sunt înveșmântați simplu, cu tunici albastre verzui, mantie orange(Sf. Petru), roșie (Sf. Pavel). Drapajul este fin. Apostolul Petru, conform legendei, ține în mână cheile Raiului, aici supradimensionate. Sfântul Pavel ține în stânga sabia. Biserica de zid, cu o singură turlă, centrală, înaltă, în stilul bisericilor moldovene medievale, cu ziduri albe, acoperiș roșu și două cruci mari pe coamă. Chipurile sunt expresive, grave, realizate prin tehnica iluminării treptate, cu accente naive. Sfântul Petru are barba și părul cărunte, scurte, Sf Apostol Pavel este redat mai tânăr, conform Erminiilor. Aureolele sunt radiante, raportându-se la un cerc scrijelat fin. Chenar subțire,o linie albă, la fel cu scrisul.În partea de jos între cei doi sfinți icoana este datată: "1876. F. 14" Fond bej crem, cu urme de arsură.
Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Prăznicar - Învierea Domnului
Iisus Cristos Pantocrator
Prăznicar - Învierea
Răstignirea lui Iisus Hristos plasată pe un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare, Iisus Hristos răstignit pe crucea cu 6 brațe (specifică ortodoxiei ruse), cu un veșmânt alb în jurul mijlocului, ochii închișiNimbul cu inscripțiile consacrate. La baza crucii, sugerat dealul Golgota și craniul lui Adam. Pe latura de sus un nor cu inscripția XC Cele 4 casete conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Capul ușor înclinat spre Prunc. Maforion roșu, pe frunte și pe umeri stelele Fecioriei, albe, discrete.Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, nimbul cruciger. Chiton albastru și himationgalben. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă capul descoperit. Nu se văd mâinile.. Înveșmântat cu sacos roșu cu drapaj galben, omofor lat, închis la culoare. Stânga jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată.Înfige, cu ambele mâini, sulița în gura balaurului, redat aici ca un șarpe negru, subțire. În oglindă, sfântul mucenic Dimitrie, în veșminte identice, călare pe un cal negru, cu o suliță în mâini. Fondul: brun pentru scena centrală, scenele de sus: brun roșcat, cu o bandă îngustă, aurită sus, niburile cu linie albă, scenele de jos: inferior bandă brună, pământul cu galben, cerul - verde închis, nimburile galbene cu linie discretă, albă pe margine. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru. Inscripții cu llitere negre, caligrafice la scenele de sus, alb central. Caracter popular
Mainchi
Sfinții Constantin și Elena
Răstignirea lui Iisus Hristos
Icoa exf
Înălțarea Precistei; Maica Domnului Aorată
Icoana cu patru scene în care sunt reprezentați: Maica Domnului cu Pruncul(tipul Hodighitria), Sfântul Nicolae, sfântul Gheorghe, cuvioasa Paraschiva. Toți sunt redați 3/4, din semiprofil, pe un fond de culoare(galben) care servește și ca suport pentru pictură, la două casete peste acesta s-a aplicat albastru( fond la sf. Nicolae) și roșu (fond la Cuvioasa Paraschiva, continuat ca bandă de separație orizontală între registre.Pictura este ușor naivă și stângace, dar zugravul cunoștea canoanele picturi bizantine, chipurile sunt expresive, proporțiile respectate, se observă virtuozitate în realizarea faldurilor. Maica Domnului este înveșmântată cu maforion roșu deschis, drapaj galben, intradosul verde și stola bleumarin. Pruncul binecuvintează cu mâna dreaptă, în stânga ține un rotulus. Înveșmântat cu chiton alb și himation verde. Sfântul ierarh Nicolae binecuvintează cu dreapta în stânga ține Evanghelia. Are capul descoperit fruntea înaltă, barba și părul scurte. Sacos roșu cu drapaj galben, stihar bleumarin, epitrahil alb. Sfântul Gheorghe, tânăr, poartă o lorică argintie, tunică albastră, mantie roșii cu drapaj galben.. În dreapta ține o cruce, în stânga o lance.Cuvioasa Paraschiva poartă un maforion întunecat, tunică roșie cu drapaj galben și mâneci verzi.În dreapta ține o cruce mică, în stânga niște mătănii.Nimburile trasate cu o linie roșie. Chenar- bandă albă.
Înălțarea Maicii Domnului
Sf. Ilie
Suprinii
Iisus Cristos și Sf. Ioan Botezătorul, copii
Schimbarea la Față
Maic
Isus cu Iosif și Maria
Central, Maica Domnului cu Pruncul ambii încoronați. Fecioara stă cu picioarele pe scabellum fiind înconjurată de o mandorlă din assist auriu. Cu dreapta binecuvintează, în stânga îl ține pe Iisus care binecuvintează la rândul său cu mâna dreaptă, în stânga ținând Cartea Sfântă. Veșminte împărătești cu borduri aurite, nimb cruciger. Maria înveșmântată cu stola albastră, decorată cu motive florale, maforion roșu, stelele întreitei Feciorii pe umeri și pe frunte. În jur, grupuri de sfinți: în dreapta Sfinții Haralambie și Nicolae, ambii având câte o Carte Sfântă, în planul superior, Sf. Proroc Ilie, cu un rotulus desfășurat. În stânga Sfinții Kosma și Damian și Ioan Botezătorul, acesta în pandant cu Ilie. Pe chenar, dispuși vertical, câte trei Sfinți (stânga, de jos în sus Sf. Muceniță Natalia, Sf. Maria Egipteanca, Sf. Vasile, și dreapta: Sfântul Karp, sfânta Xenia, și sfânta muceniță Agrepina (Agripina). În partea superioară a icoanei, Dumnezeu Savaot, în veșminte albe, înconjurat cu raze de assist, cu globul cruciger în stânga, cu dreapta binecuvântând.În jurul capului stea cu 8 colțuri proiectată pe nimbul circular. Registrul de nori negri cu margini luminate pune în evidență strălucirea zonei superioare și potențează cromatic compoziția. Pe nori, în stânga soarele, în dreapta luna, antropomorfizate. Chenar lat cu motive florale stilizate, obținute prin ștanțare (la fel si razele și zig-zagurile la asist), și două chenare mai înguste cu albastru și roșu. Cromatica: Fond auriu (foiță de aur), roșu aprins, vișiniu, albastru, verde, galben, nuanțe de roșu, alb. Inscripții cu roșu și negru.
Sfântul Gheorghe
Sf. Paraschiva
Secvențe din Muzeul Satului, icoană pe sticlă de Savu Moga: Nașterea Domnului - 1886 (1988)
Icoampoz
Plângerea
Sfântul ierarh Nicolae este redat 3/4, așezat. Binecuvântând cu mâna dreaptă, cu stânga sprijinind o Evanghelie pe genunchi. Pictat cu capul decoperit, fruntea înaltă, figura sobră, expresivă, bine proporționată. Părul și barba albe, scurte, ondulate. Ochii căprui, nasul drept.Înveșmântat cu sacos roșu decorat cu motive florale miniaturale, stihar verde cu mânecuțe brodate cu perle, epitrahil alb cu cruci gri. În jurul capului aureolă de culoare galbenă, cu chenar dublu(roșu și alb). Evanghelia este legată în piele, cu coperta decorată cu motive geometrice pe fond cafeniu. Fond bleu închis, cu o linie de chenar albă, subțire, la fel cu inscripția scrisă în dreptul umerilor. Paleta cromatică este variată, dar nu foarte armonioasă, culorile reci. Pictura este realizată de un pictor contemporan cu școală, autorul picturii unor biserici și icoane. Rama profilată, lată, alcătuită din patru stinghii îmbinate oblic la colțuri, bătută în cuie metalice, culoare brun roșcat. În partea de sus este adăugată o porțiune semicirculară, cu margine din placaj îngust, montat transversal. Pe fondul bleu închis al acesteia este pictat un heruvim cu aripile întinse, chip sobru, cu păr blond, ochi negri gura roșie. În partea de jos sunt două cuie mari de fier cu care era fixată.
Sfinții Petru și Pavel
Icoa. D
Maica Domnului Îndurerată
Icoaun o
Sfântul Haralambie
Secvențe din Muzeul Satului, icoană pe sticlă de Savu Moga: „Prăznicar- Sfinții militari”, Țara Oltului, Arpașul de Sus - 1884 (1988)
Icoaîn p
Icoana este pictată "în oglindă" pe un suport de sticlă de formă dreptunghiulară în ax orizontal. Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Iisus se află în centrul icoanei, în spatele mesei dreptunghiulare,(acest tip de compoziție este de influență apuseană, în canoanele bizantine masa este semicirculară, cea dreptungiulară apare în Apus în sec XIII). Isus le dă ucenicilor pâinea(aici seamănă mai mult cu împărtășania catolică), instituind astfel Sfânta Taină : "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor". În mâna cealaltă ține Potirul din care "El a dat Sfinților ucenici zicând:"Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu, al Legii celei noi…" Expresia feței este sobră, mai detașată decât a ucenicilor.Masa este încărcată cu obiecte care nu apar de obicei. Pe lângă două coșuri cu pâini rotunde sunt farfurii, cuțite, furculițe,niște rădăcinoase(confuzie cu sfânta copie). Apostolii sunt grupați în jurul mesei, șase de o parte și șase de cealaltă, incluzîndu-l și pe Iuda,cel care îl va vinde pe Hristos.În dreapta lui Isus, la loc de cinste, ucenicul Ioan, cel mai tânăr dintre apostoli.. Fețele ucenicilor, exprimă mirare, tulburare, tristețe, concentrare. Ucenicii reprezentanți fără aureole, cu picioarele goale. Veșmintele sunt pictate în purpuriu și verde deschis, cu excepția lui Isus care are o mantie bleumarin. Interiorul este redat prin amănunte numeroase, geamuri cu cercevele, orange, ziduri văruite cu albastru ,coloane cu capitel, un cerdac, draperii purpurii ,o candelă( sus, stânga). Desenul este bogat în linii și amănunte. Faldurile realizate din linii. Compoziția este echilibrată, culorile intense. Rama este pictată în verde deschis, ornamentată cu flori roșii și frunze verde închis.
Maica Domului, întinsă pe catafalcul drapat cu galben- verde, în plan superior Iisus Hristos, într-o mandorlă a slavei, flancat de doi îngeri în veșminte albe, privind către dreapta, ține sufletul Maicii(în formă de prunc înfășat)pe mâna stângă, iar cu dreapta binecuvintează. Maica are mâinile împreunate pe piept,stola verde-brun, marforion negru. Lângă catafalc apostoli: trei la cap(în fruntea lor sfântul Petru, la picioare apostolul Pavel și încă un apostol tânăr. Toți sunt desculți, în veșmintele specifice epocii, culori sobre. Fundalul redă un interior. Cromatica: tonuri de brun, crem, alb(falduri, aureole, iluminarea chipurilor), negru(linia desenului, inscripții), albastru(veșminte), galben muștar, tonuri de verde, roșu. Veșminte: roșu cărămiziu, albastru, verde, galben, alb, negru, argintiu(foița metalică)..Bordura lată, roșiatică, o înscrie în tipologia icoanelor de krashnuskha.
Icoana reprezintă un sfânt mucenic cu atribute de sfânt militar. Sfântul este redat în picioare, cu capul ușor din semiprofil, într-o atitudine de mișcare. Părul și barba scurtă castanii, ochii căprui, gura roșie. Poartă o tunică lungă, verde, pe umeri având prinsă o mantie roșie. În mâna stângă ține o sabie lungă, sprijinită în pământ, în dreapta o cruce dreaptă și o ramură verde. Aureola gălbuie.Fond albastru verzui, cu urme ale prelucrării lemnului. Proporțiile sunt în general respectate, se bservă influențe ale picturii neoacademice. Posibil să fie sfântul Ioan cel nou de la Suceava
Sfinții Arh. Mihail și Gavril
Învierea lui Iisus
Icoana este pictată în tehnica "în oglindă", pe un suport de sticlă dreptunghiular, (în ax vertical). Tema indicată de inscripție reprezintă aducerea la templu a Fecioarei Maria copilă (la trei ani), așteptată fiind de arhiereul Zaharia și însoțită de Sfinții Ei Părinți, Imaginea este simplificată, aparând doar Maria flancată de Ioachim și Ana.. Zugravul redă scena într-o manieră naivă, stângace. Ioachim și Ana în veșminte lungi, de culoare roșie și albă, o țin de câte o mână pe Fecioara Maria, care poartă o fustă lungă bleumarin, și o ie albă cu mâneci verzi. Fețele sunt pătrățoase, dar expresive, ochii umbriți. În jurul capului au trasate aureole. Câmp bicolor, ocru în jumătatea inferioară, bleu în cea superioară, decorat pe cu o ghirlandă de flori roșii(ruje). Un element florale imprecis (stea, floare, soare?) și două lalele, central, sub inscripția cu majuscule stângace. Rama îngustă, înlocuită recent. "Prezentarea Mariei la templu" este cunoscută din frescele de la Studenița, pictate în 1314, mai des fiind utilizată din secolul XVI, odată cu constituirea iconostasului.
Sf. Constantin și Elena
Suprescu
Iisus împărat - DEISIS
Maica cu Pruncul cu Apostolii
Dubl al
Sf. Maria Magdalena
Sfântul Nicolae
Compe.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Haralambie într-o manieră ușor naivă. Sfântul este redat în ipostaza de mare ierarh, din semiprofil, binecuvântînd cu mâna dreaptă iar în stânga ținînd o carte deschisă pe care estevizibilă inscripție cu caractere chirilice. Înveșmântat cu sacos de culoare roșu cărămiziu, decorat cu linii transversale realizate prin îndepărtarea culorii. Epitrahilul, de culoare deschisă, cu chenar dublu, decorat cu cruci și linii De mâna dreaptă poartă atârnată EPIGONATUL sau BEDERNITA – un veșmânt în formă de romb. Acesta simbolizează sabia spirituală, adică cuvântul lui Dumnezeu cu care trebuie sa fie înarmat arhiereul,. Chipul este bine realizat, expresiv, privirea vie. Barba scurtă și părul sunt cărunte, proporțiile respectate. În jurul capului- aureolă iradiantă, mărginită de o linie dublă trasată cu un instrument. În jumătatea inferioară, în planul doi, se profilează arhitectura unei incinte mănăstirești , cu biserici cu turle înalte, acoperiș roșu și cruci treflate. Fond de culoare închisă, icoana prezintă deteriorări ale stratului pictural. Chenar alb subțire.Rama, pictată cu roșu la interior, negru brun la exterior.
Icoaocto
Sfinții Constantin și Elena; Maica cu Pruncul
Fecioara cu Pruncul
Central , Împărăteasa cerului, Preasfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu, în picioare, cu brațele desfăcute "acoperind pe popor", cu palmele spre privitor,flancată de sfinți. Dumnezeu Iisus Hristos este prezentat în unghiul din partea stângă pe Năframa Veronicăi sau sfântul Keramion, icoana nefăcută de mâna omului. În registrul de jos, arhangheli în fața unor sfinți.inscripțiile cu litere cursive, indescifrabile. Icoana a suferit intervenții, bordura roșiatică a fost acoperită cu o vopsea cafenie. Tema iconografică, se deduce dmai mult din atitudinea Fecioarei. Fond auriu(superior), brun roșcat median, brun închis inferior. Chenarul marginal - pictat mai recent, brun. Cromatica specifică, tonuri de pământ, roșu și brun, în combinație cu ocruri.
Icoana îl reprezintă pe sfântul Ierarh Nicolae 3/4, în ipostaza consacrată: în veșminte arhierești(sacos, epitrahil)definite de conturul incizat, binecuvântînd cu mâna dreaptă, în stânga ținând cartea Evangheliilor. Deoarece nu are barbă și nici inscripție este posibil să fie un alt sfânt sau chiar Iisus Hristos. Capul este oval, nasul lung, expresia încruntată, pupilele evidențiate. În jurul capului are aureolă. Fond verde, chenarul dreptunghiular delimitat de linii drepte, brun roșcat.
Icoa
Iisus Cristos viță-de-vie
Tema iconografică este "Cina cea de taină", în cadrul căreia are loc instituirea celei mai importante taine a bisericii, Sfânta Euharistie. Este redată într-o manieră populară, naivă, cu un număr redus de personaje(datorită dimensiunilor reduse ale suportului, dar și tendinței de reducere la esențial) Grupul compact, format din Iisus având câte doi apostoli de fiecare parte este plasat central, în spatele unui mese înalte, dreptunghiulare, aflată în prim plan. Isus binecuvintează cu stânga, cu dreapta ia o pâine de pe masa unde se află un vas înalt, diform și mai multe pâini(azime) așezate deasupra unei învelitori albe. Este înveșmântat cu mantie roșie și chiton verde, la fel ca și apostolii, toți au nimburi aurite, trasate cu mâna liberă. Apostolul din stânga lui Isus, cu capul plecat pe umărul Lui, este apostolul Ioan, conform Evangheliilor. Câmpul este împărțit în două zone de un portal semicircular bogat drapat cu flori multicolore(roșu, alb, verde, galben): albastru ultramarin sub portal, alb în rest, creându-se perspectiva cromatică. Compoziția este echilibrată, desenul simplu, stângaci, paleta cromatică dominată de alb, roșu și albastru, culorile pale. Rama este alcătuită din patru stinghii profilate, culoare brun-roșcat, îmbinare oblică la colțuri. Dosul este din lemn subțire de brad.
Sfinții împărați Constantin și Elena sunt redați conform erminiilor, de o parte și de alta a crucii răstignirii(aici de tip rusesc, cu 6 brațe), cruce găsită de împărăteasa Elena la Ierusalim. La baza crucii, craniul lui Adam, sugerând răscumpărarea păcatelor omenirii prin jertfa lui Iisus. Cei doi poartă coroane și veșminte împărătești, bogat decorate cu motive fitomorfe, la împărat în volute mari, la sfânta Elena mici, punctiforme. Gestul mâinilor, de arătare a crucii. În partea stângă a crucii, pe latura de sus, imediat sub chenar, chipul lui Iisus, așa cum s-a imprimat pe mahrama Veronicăi. Cromatica specifică, tonuri de roșu, brun, valorate de fondul foiței(aplicată în partea de sus, incluzând coroanele celor doi sfinți. Bordura roșiatică o înscrie în categoria icoanelor de tip krasnushka, caracteristice pentru centrul Holui. Pe spatele icoanei lipit un timbru al miliției RPR cu numele Zoe Apostolescu cu cerneală neagră..
Sfăntul Ilie este redat 3/4, din semiprofil, cu un pumnal lung, ridicat în sus în mâna dreaptă, și un filacter desfășurat în stânga. Sfântul este redat bătrân, cu părul și barba albe, pictate în detaliu, ochii mari, negri, încruntat. Înveșmântat cu o tunică sărăcăciaosă cafenie peste care poartă o mantie verde prinsă la brâu.În jurul capului are un nimb aurit cu chenar alb. Fond verzui, nuanțat, mai închis în partea de sus, luminat în cea de jos Inscripția este scrisă în partea de sus, cu litere caligrafice și prescurtări. Chenar aurit, delimitat de o linie roșie la exterior și una albă la interior, Pictura a fost aplicată în zona veșmintelor peste un strat de bronz care transpare la falduri, dând luminozitate icoanei. Pe spate are bătute două pene în relief, care depășesc marginea icoanei.
Scenă din Alexandria
Icoana reprezintă doi sfinți mucenici, înveșmântați identic, în mână cu câte o lance, în cealaltă câte o cruce(crucea muceniciei) Înveșmântați în straie ostășești, lorică ornamentată, tunici scurte, pantaloni strânși pe picior, cizme înalte, mantii roșii. Pe umăr se observă câte o figură antropomorfă, stilizare a unui personaj mitologic. Aureolele sunt redate sub forma unui abur luminos, iradiant. Fond brun roșcat. Icoana este lucrată de un zugrav experimentat, dar se observă stângăcii și disproporții în redarea personajelor, cum ar fi mărimea picioarelor. Stilul este influențat de pictura neoclasică. Rama profilată, pictată cu roșu, fixată în cuie de lemn.
Icoana îl redă pe Sfântul Ioan Botezătorul 3/4, în ipostaza de Înger al Pustiului, cu aripile strânse, ținând propriul cap tăiat pe o tipsie. Este înveșmântat conform canoanelor, cu blana de cămilă încinsă la mijloc, pe umărul drept având prinsă o mantie verde. Chipul este sobru, încruntat, carnația întunecată, trăsăturile severe, părul ușor în neorânduioală, în jurul capului aureolă din raze. Cu dreapta binecuvintează. Fondul verde smarald, inscripția cu litere aurii dublate cu roșu, majuscule. Pictura studiată, tehnica evoluată. Colț dreapta jos semnătura F(sau T). Marinescu, dreapta anul 1887. Capul de pe tipsie, are aureolă. Chenar dublu, linie subțire roșie, bandă aurie. Lanțișor complex pentru atârnat pe perete.
Tema iconografică este "Sfântul Gheorghe omorînd balaurul", realizată într-un stil neoclasic cu accente romantice. Sfântul Gheorghe, înveșmântat ostășește(tipic epocii medievale, cămașă de zale, tunică scurtă, verde, cu franjuri, cizme răsfrânte, mantie roșie, coif metalic cu o pană roșie), călare pe un cal alb, ridicat în două picioare, omoară balaurul cu o suliță. Calul este cabrat, cu harnașament bogat, aurit. Veșmintele sfântului valorate cu auriu. Balaurul,plasat în fața grotei, verde, cu aripi mici, picioare scurte cu gheare, gura cu dinți și două limbi ascuțite. Deasupra, dintr-un nor luminos un înger înaripat îi aduce sfântului cununa muceniciei. Peisajul redat în manieră romantică. Relieful accidentat, cu arbuști redați minuțios în prim plan, iar în plan îndepărtat siluetele unor munți. În dreapta, în depărtare, zidurile cetății proiectate pe fondul cerului care începe să se însenineze. Pe panta dealului, fata de împărat alergând cu brațele întinse către intrarea în cetate. În colțul drept jos este scris textul de dar, central anul și autorul. Icoana este realizată cu măiestrie, paleta cromatică armonioasă, gesturile, proporțiile, respectate. Chenar aurit cu influențe baroce.
Intrarea Domnului în Ierusalim
Ordinea din icoană este, de la stânga la dreapta : Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de aur. Cei trei sfinți sunt redați în picioare, central fiind sfântul Grigore, lateral Vasile și Ioan, ușor întorși către acesta. Toți binecuvintează cu dreapta, în stânga țin Evanghelia. Sfântul Griogore este în vârstă, ceilalți doi redați tineri, conform Erminiilor. Sfântul Vasile înveșmântat simplu, stihar albastru, felon purpuriu cu motive discrete, florale, epitrahil galben, ceilalți doi poartă sacos peste stiharul albastru. Toți au capetele descoperite. Pe fondul foiței argintii(1/4 superior) este redat Iisus Hristos- chipul nefăcut de mână de om, sau Sfânta Mahramă. În planul inferior-relief ondulat, benzi de culoare. Cromatica: tonuri de brun, alb(falduri, aureole, iluminarea chipurilor), negru(linia desenului, inscripții), albastru(veșminte), galben tonuri de verde, roșu. (foița metalică).Bordura lată, o înscrie în tipologia icoanelor de krashnuskha.(culoarea a fost modificată în timp), la fel inscripția, respectând canoanele.
Iisus Cristos Mare Arhiereu și Învățător
Maica Domnului
Central, Maica Domnului cu Pruncul ambii încoronați, coroane închise. Fecioara deasupra norilor, înconjurată de o mandorlă. Cu dreapta binecuvintează, în stânga îl ține pe Iisus care binecuvintează la rândul său cu mâna dreaptă, în stânga ținând Cartea Sfântă. Veșminte simple, la Prunc cu borduri aurite. Maria înveșmântată cu stola verde, cu un șir dublu perlat pe poale, maforion auriu. De o parte și de alta grupuri de sfinți: în dreapta Sfinții Haralambie și Nicolae, ambii având câte o Carte Sfântă, în planul superior, Sf. Gheorghe și Ioan, deasupra un sfânt mucenic. În stânga Sfinții Turii? Și Simeon, Vasilie și Serghie,desupra sfântul Iviv?. În partea superioară a icoanei, Dumnezeu Savaot, în veșminte albe, înconjurat cu raze de assist, cu globul cruciger în stânga, cu dreapta binecuvântând.În jurul capului stea cu 8 colțuri proiectată pe nimbul circular. Registrul de nori negri cu margini luminate pune în evidență strălucirea zonei superioare și potențează cromatic compoziția. La mijloc pe nori, Duhul Sfânt ca porumbel alb. Pe nori, în stânga soarele, în dreapta luna, antropomorfizate. Chenar lat, auriu, delimitat de o linie roșie la interior, brună le exterior, în partea de sus tema icoanei cu majuscule roșii. Inscripții cu negru pe aureole sau în dreptul fiecărui motiv iconografic. Cromatica: Fond auriu (foiță de aur), roșu aprins, vișiniu, albastru, verde, galben, nuanțe de roșu, alb. Inscripții cu roșu și negru.
Icoana denumită și "Maica Domnului jalnică" sau îndurerată, o redă pe Maica Domnului în prim plan, cu mâinile împreunate, privind în depărtare către Fiul Ei răstignit pe cruce. Imaginea planurilor este inversată, accentul căzând pe durerea Mamei la moartea lui Iisus, redat în planul îndepărtat, răstignit pe dealul Golgotei. Fecioara Maria, cu capul ușor înclinat spre stânga, are părul despletit, căzând pe umeri, ovalul feței rotunjit, nas subțire și drept, gura mică, ochi migdalați, mari, sprâncenele arcuite, mâinile împreunate la piept.În jurul capului aureolă cu motive geometrice incizate, la fel coroana ce depășește linia de delimitare a chenarului, deasupra aureolei . Tunica are cu mâneci larg cu borduri cu motive geometrice. La baza crucii Răstignirii craniul lui Adam. Pământul sugerat de benzi de culoare alb-gălbui, negru și verde. Chenar dublu, la interior motive geometrice: zigzaguri, puncte și motive fitomorfe. Siclitadele Maicii Domnului în chenare circulare pe fondul aurit. În stânga inscripție parțial indescifrabilă, din care se poate deduce doar numele Mariei(Precista) Bordura marginală(și foița metalică incizată) specifică icoanelor de tip krashnuskha, realizate în centrele de la Holui și Mstera.
Spațiul icoanei este împărțit în 13 casete dreptunghiulare cu scene din viața celor doi sfinți. Scena centrală, cu inscripție de culoare roșie indicând tema, mai mare ca dimensiuni, o reprezintă pe Sfânta Ulita cu o cruce în mâna dreaptă și un rotulus desfășurat în stânga, împreună cu fiul ei Kirik, de asemenea purtând o cruce. Începând din colțul stânga sus, în ordinea narațiunii, sunt reprezentate secvențe din viața sfintei de la nașterea și botezul fiului ei Kirik, trecând prin momentul Judecății în fața ighemonului Alexandru, moartea lui Kirik și diferitele episoade de martiraj până la decapitarea Sf. Ulita. Fiecare scenă reprezentată abundă de inscripții, litere negre pe fond auriu. Cromatica: Fond auriu, desen cu roșu, verde, ocru-galben, alb, negru; Spatele icoanei vopsit cu verde; Prezintă exfolieri, arsuri, zgârieturi a stratului pictural.
Răstrile
Scena Coborârii de pe cruce sau Punerea în mormânt, Plângerea Domnului, se regăsește și pe epitafurile pictate din biserici(picturi pe pânză înfățișând înroparea lui Isus. Acesta se păstrează în altar , în Vinerea Mare, sau vinerea Prohodului fiind așezat pe masa pe sub care trec credincioșii(numită aer), apoi se înconjoară cu el biserica de trei ori iar în final se intră în biserică pe sub acest epitaf, în semn de participare simbolică la îngroparea Domnului) Scena este redată pe orizontală. Prohodul Domnului este redat conform erminiei, aici cu un număr redus de personaje. Isus Hristos, coborât de pe cruce, deasupra peitri mormântului, așezat pe giulgiul susținut de Iosif din Amariteea și Nicodim, ambii în vârstă. Iisus are ochii închiși, mâinile împreunate pe piept, în jurul capului nimb iradiant, influență apuseană. Central, lângă trupul lui Iisus, Fecioara Maria frângându-și mâinile și privind către Fiul ei. Înveșmântată cu maforion cernit și stola brun roșcat. Nimb simplu. În spatele ei , crucea răstignirii, în dreapta evanghelistul Ioan, în stânga Maria Magdalena și Maria lui Nicodim. Doi îngeri înaripați(posibil arhangheli, inscripțiile nu se disting. Concentrarea converge către Iisus, către care privesc și sunt aplecați cu toții. Aureolele redate la o anunită distanță de capul personajelor, sunt inspirate din pictura apuseană. Drapajul veșmintelor realizat cu măiestrie, urmărind anatomia corpului. Fondul brun roșcat, nuanță mai deschisă decât chenarul lat pe care este trecută cu majuscule albe, pe trei laturi, inscripția "Mormânt nou s-a deschis pentru trupul tău preacurat împăratul împăraților" Latura de jos cu stratul pictural deteriorat a fost pictat ulterior într-o nuanță de verde închis.
Învierea lui Iisus
Sfântul Ioachim
Icoalar
Icoaînve
Compului
Tăierea capului Sfântul Ioan
Sfântul ierarh Nicolae așezat pe un tron bogat ornamentat, de factură barocă, binecuvântează cu dreapta (prin unirea inelarului cu degetul mare), cu stânga sprijină Evanghelia pe a cărei copertă este redat un serafim. În colțurile de sus sunt reprezentați Iisus Hristos, ținând Evanghelia pe care o întinde sfântului și Maica Domnului având pe brațe cinstitul ei brâu. În jurul capului Mântuitorului este trasat nimbul cruciger cu însemnele consacrate. Sfântul Nicolae este reprezentat bătrân, părul și barba albe, ondulate, scurte. Veșminte arhirești: stiharul și sacosul în tonuri de galben și negru. Epitrahilul (patrafirul) brodat cu motivul crucii, în partea de jos un serafim. Mitra înaltă, bipartită, surmontată de cruce. Pe poalele sacosului decor floral. Aureolele trasate cu roșu, linie dublă. Dispunerea personajelor ușor asimetrică. Chenar pe trei laturi, benzi în culori alternante, care se regăsesc în cromatica icoanei. Rama este băițuită; culoarea: brun. Cromatica: gri, roșu, galben, ocru, negru, fond: gri - argintiu.
Isus Pantocrator, redat 3/4, binecuvântând cu mâna dreaptă(prin unirea degetului mare cu cel inelar), în stânga ținând cartea sfântă cu textul consacrat, în slavonă(Veniți la mine toți cei oropsiți...).această reprezentare a lui Iisus binecuvântând, cu Evanghelia deschisă, corespunde în iconografia bizantină lui Iisus Învățător, sau Hristos Ușa, icoană amplasată în stânga ușilor împărătești. Conform erminiilor, Iisus Pantocrator este redat cu Evanghelia închisă.Expresia sobră, tristă, ochii mari, părul castaniu, lung, cu cărare pe mijloc, lăsat inegal pe umeri, mustățile și barba scurte. Poartă un veșmânt cu mâneci largi cu motive florale ample, în volute(foiță argintată), interstiții umplute cu portocaliu și galben. La mâneci, klav și la gât motive geometrice în formă de zigzag și val. Aureola (nimb cruciger) depășește spațiul chenarelor, trasată cu o linie de culoare roșie, dublată pe unele porțiuni cu o altă linie de culoare albă, în interior cu motive florale și puncte incizate în stratul de foiță metalică aurită. Inscripțiile consacrate: "eu sunt alfa și omega". Dublu chenar, motive geometrice: linii, puncte și zigzaguri între două linii fin incizate pe marginea foiței, la exterior bandă vișinie cu linii albe. Inscripțiile în chenare dreptunghiulare însoțite de motive fitomorfe incizate. Cromatica: alb, galben, roșu, auriu, brun, negru, foiță metalică; Bordura o înscrie în icoanele tip Krashnuska(înroșitele).
Cina cea de Taină
Icoana redă scena aducerii la Templu a Fecioarei la vârsta de trei ani, de către sfinții părinți Ioachim și Ana .Pictura respectă canoanele bizantine și indicațiile din erminii. În interiorul unui templu(redat prin coloane masive și arcade semicirculare)Fecioara Maria, cu capul descoperit urcă niște scări(textele vorbesc de 15 trepte) unde este așteptată cu brațele deschise de proorocul Zaharia. Acesta este bătrân, în veșmintele arhierești specifice epocii. În spatele Fecioarei vin smeriți Sfânta Ana și Sfântul Ioachim, urmat de o fecioară din suita celor care i-au însoțit la templu.Veșmintele sunt sobre, de culoare închisă, femeile cu năframe albe pe cap, Ioachim cu capul decoperit. În afară de fecioara din alai, toate personajele au aureole din raze subțiri. Compoziția este echilibrată, studiată, cu influențe occidentale. În colțurile de sus câte un ornament floral stilizat trasat cu auriu, ca și chenarul de pe margini. Stratul pictural este deteriorat în mare parte, în special colțul din stânga jos.
Sfântul Ilie
Iisus Mare Învățător
Maica Domnului cu Pruncul și Sf. Nicolae
Sf. Iosif și Iisus Cristos copil
Icoa
cană
Ulcior de formă bitronconică cu gura îngustă și rotundă, cu o toartă și un orificiu pentru scurgerea lichidului, smălțuit și decorat pe jumătatea superioară cu motive vegetale (ghirlande) și geometrice (spirale; patru cercuri concentrice cu o linie șerpuită între ele).Cromatică: maro (fond), decor - galben, bej, alb, verde. Jumătatea inferioară a obiectului este nesmălțuită.
Fața de prapor din Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” din Ociu, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara (1982)
Piesa are o formă relativ cilindrică cu toartă. Are fundul îngustat și buza răsfrântă spre interior. Decorul este realizat prin incizie și pictare cu motive vegetale (crenguțe). Cromatică: galben lămâie (fondul), maro închis (decorul).
Piesa are o formă relativ cilindrică, cu buza ușor evazată și toartă plină. Sub buză și la bază, câte un cerc concentric. Decorul pictat dispune de motive florale și vegetale (flori și frunze). Cromatică: alb (fondul), verzui (decorul).
Folk painter of icons, trumpets and crosses “of oath” from Andreesti village, Gorj county (1990)
Partial view of the wooden church "Sf. Archangels "from Ociu, Valea Jos commune, Hunedoara county (1982)
Detaliu de pe fresca din pridvorul monumentului istoric din satul Scoica, comuna Andreești, județul Gorj (1990)
Fucie
Biserica de lemn din Brebina (vedere din față), județul Mehedinți (1986)
Biserica (monument istoric) din satul Scoica, comuna Andreești, județul Gorj (1990)
Recipient de formă bitronconică cu buza evazată, cu o toartă și „țâțână” pe cealaltă parte. Pe gât, inscripția „1936”. Vasul este smălțuit și decorat pe jumătatea superioară cu motive policrome liber desenate. Cromatică: fond - maro, decor - alb, maro, verde, gălbui. Jumătatea inferioară a obiectului este nesmălțuită.
Piesa de formă relativ cilindrică, cu picior de susținere scund și toartă. Decorul este realizat prin pictare cu motive liber desenate (linii verticale). Cromatică: maro - roșcat (fondul), alb, verde, maro închis (decorul).
Pictura murală (ulei pe lemn) în interiorul bisericii de lemn „Sf. Arhangheli” din Ociu, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara (1982)
Tema icoanei este "Întâmpinarea Domnului", prăznuită pe 2 februarie. Scena este zugrăvită după canoanele picturii bizantine: Templul este redat schematic printr-o coloană și un baldachin, aflate în planul doi. În prim plan, Dreptul Simion, cu părul și barba albe, primește Pruncul înfășat de la Maica Sa, privindu-l cu cutremurare. Fecioara Maria privește către ei, având mâna întinsă. În urmă vine dreptul Iosif. Între ei se află proorocița Ana, fiica lui Fanuel, care l-a slujit pe Dumnezeu în templu din tinerețe. Toți sunt reprezentați cu aureole realizate dintr-o linie albă subțire. La Isus se observă încă nimbul cruciger. Culorile sunt calde, predomină roșul(maphorionul Mariei, mantia lui Simion, și veșmântul proorociței, chenarul marginal), fondul nuanțe de calde de brun. Pictura este foarte murdară, nu se observă bine detaliile. Chenarul este ornamentat cu o linie vălurită de culoare albastră.
Răstignirea lui Iisus Hristos plasată pe un câmp central sub formă de cruce, împarte spațiul pictural în patru casete dreptunghiulare, Iisus Hristos răstignit pe crucea cu 6 brațe (specifică ortodoxiei ruse), cu un veșmânt alb în jurul mijlocului, ochii închiși, nimbul cu inscripțiile consacrate. Cele 4 casete conțin următoarele scene: Stânga sus Maica Domnului cu Pruncul tipul Kazanskaia. Este reprezentată până la piept, nu se văd mâinile. Are chipul îndurerat, privirea tristă, îndreptată în jos, capul ușor înclinat spre Prunc. Maforion negru. Iisus – Emanuel, binecuvintează cu dreapta, nimbul cruciger. Înveșmântat cu chiton verde și himation bej. Dreapta sus - Sf. Nicolae în veșminte de arhiereu, cărunt, cu barba rotundă și scurtă, capul descoperit. Înveșmântat cu sacos grena decorat cu șiruri de motive verticale de culoare galbenă, omofor verde cu cruci albe, binecuvântând cu mâna dreaptă, în stânga ținând Evanghelia închisă.; Stânga jos- Sf. Arh. Mihail, înaripat, purtând coroană, cu mantia în vânt, călare pe un cal roșu, de asemenea înaripat, în poziție cambrată. Dreapta jos - Sf. Gheorghe, oștean, călare pe un cal alb în poziție cambrată, înfigând, cu ambele mâini, sulița în gura balaurului, minimizat, redat schematic. Fondul: negru(scena centrală), scenele de sus: 3/4 grena, 1/4 foița metalică, nimburile cu linie discretă, la scenele de jos porțiune de relief redat printr-o zonă de brun care traversează spațiul cruciform și se continuă cu relief colinar în cele două casete. Chenarul marginal specific icoanelor tip krasnushka.Inscripții caligrafice cu negru.Vernis îmbătrânit, care acoperă inscripțiile.
Icoana este pictată pe un suport de lemn de formă dreptunghiulară, în ax orizontal. Tema iconografică este "Sfântul Gheorghe omorînd balaurul". În prim plan, Sf. Gheorghe, înveșmântat ostășește(tipic epocii medievale, cămașă de zale, tunică până la genunghi, cizme înalte, mantie), călare pe un cal alb, ridicat în două picioare, omoară balaurul cu o suliță. Aureolă aurită, cu raze fine pe margine. În mâna cu sulița ține și o cruce. Balaurul(reprezentînd răul în forma lui cea mai joasă) cu coada în săgeată este încolăcit sub picioarele calului, . În partea dreaptă, fecioara pe care o scapă sfântul de la moarte, în veșmânt împărătesc și coroană pe cap, privește scena cu bucurie, cu brațele ridicate. În spatele ei, peste o colină, este reprezentată schematic cetatea, printr-un zid alb crenelat. Deasupra lor, dintr-un nor luminos, mâna dreaptă a lui Dumnezeu, binecuvântând. Compoziția este dinamică, chipurile expresive, gesturile bine realizate. Cromatica este bine echilibrată, zugravul folosește contrastele pentru a da profunzime scenei. Cerul albastru de Prusia, ușor luminat pe linia orizontului.Cromatica este specifică pentru mai multe icoane aparținînd bisericii Răpciuni cam din aceeași perioadă. Rama este realizată din patru stinghii subțiri profilate, îmbinate oblic. Icoana cu ramă este montată într-un panou pictată în roșu stins, care făcea parte din friza de jos a iconostasului.
L'halein du printemps, Muzeul Satului, București
Icoana este încadrată de un chenar lat (ocru, delimitat de o linie grena). În centrul spațiului pictural sfântul în picioare, ținând un rotulus cu inscripții în limba slavonă în mâna stângă, cu dreapta binecuvântează într-un gest amplu, lateral. Maniera bizantină a redării personajului se completează cu peisajul în manieră romantică ce îl încadrează(un râu lat curgând în meandre printre coline înverzite, o luntre cu un vâslaș în josul râului, creste muntoase în depărtare). Chipul grav, redat cu minuțiozitate, cu multiple riduri sub ochi și pe fruntea înaltă, nas subțire și fin, mustață și barbă lungă până la brâu, executat cu multă migală în mici bucle, carnația măslinie, gura mică cu buze roșii. Înveșmântat cu cămașă grena cu drapaj, aurie, epitrahilul arhieresc negru cu motive roșii, felon vișiniu. Deasupra capului Arhiereului, depășind chenarul, este reprezentat Iisus Hristos cu nimb cruciger(mahrama Veronicăi, sfântul Keramion) Inscripția de pe rotulus scrisă în limba slavă veche are prima literă de culoare roșie, restul cu negru: "Nu vă întristați voi toți frații mei, să ne dea Domul Dumnezeu înțelepciune și vom găsi în El mântuirea", Pe spatele icoanei sunt incizate prin scobire cu dalta cifre arabe 1397 (?). Icoana prezintă strat de pictură și foița de fondul icoanei și a aureolei sfântului exfoliate, zgârieturi, porțiuni de pictură, pânză și grund lipsă (chenarul este distrus în proporție de 80 %), două găuri în zona capului unde ar fi trebuit să fie urechile.
Tablou, alcătuit dintr-un șasiu din lemn, de formă dreptunghiulară, și o bucată de pânza bine întinsă pe acest cadru. Pânza este fixată pe muchia posterioară a cadrului cu ajutorul cuișoarelor din fier. Tabloul reprezintă un peisaj marin, cu stânci, pescăruși în zbor, o barcă cu pânze și trei personaje. Cromatica: albastru, bleu, ultramarin, verzui, maro-roșcat, galben, maro închis, gri, negru.